Cum schimbă criza COVID Europa. Șase tendințe care pun sub semnul întrebării integritatea UE

E încă prea devreme pentru a evalua impactul pandemiei, însă putem distinge deja șase trenduri negative care dau apă la moară militanților anti-UE. Sunt tendințe apărute în Europa înaintea COVID-19 și cărora criza le-a accelerat evoluția.

Charles Grant, directorul Centre for European Reform:

1. Deglobalizarea

Bătălia dusă pe importurile de echipamente de protecție și eforturile făcute pentru a asigura o aprovizionare fără întreruperi de medicamente și produse alimentare, după închiderea granițelor și decretarea stării de urgență, a ridicat problema capacității fiecărui stat, pe de o parte, și a Europei, pe de alta, de a-și asigura din resurse proprii cele necesare și a dat motive militanților antiglobalizare să strige și mai tare că e necesar ca statele în raport cu UE și UE în raport cu restul lumii să fie economic independente, nu interdependente.

Apoi, un alt aspect a-nclinat balanța în favoarea militanților antiglobalizare: diferențele dintre economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare s-au redus, iar mâna de lucru din India ori China s-a scumpit, făcând nerentabilă producția off-shore.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

2. Naționalismul

Uniunea Europeană și celelalte instituții ale sale – Comisia Europeană, Parlamentul European – au început să-și piardă din putere și influență asupra statelor membre.

Pe timp de criză – extinsă, nu vorbim aici de una națională -, fiecare guvern tinde să acționeze independent. S-a întâmplat așa în timpul crizei economice din 2008, se întâmplă din nou acum, în criza COVID, când Comisia Europeană a-ncercat fără succes să obțină un răspuns coordonat al celor 27 de state din UE.

Există un plan unitar legat de restricțiile impuse în cazul călătoriilor în spațiul intracomunitar. Însă în afara acestuia, răspunsul la criza COVID nu a fost deloc coordonat.

3. Securizarea granițelor

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

În 2015 – la 20 de ani de la crearea spațiului Schengen, în 1995, prin eliminarea controalelor la frontiere și permiterea liberei circulații a cetățenilor UE -, în contextul escaladării crizei refugiaților, controalele au fost înăsprite la granițele externe ale UE și reintroduse în spațiul liber Schengen.

În martie 2020, criza COVID a dus la închiderea totală a graniței Schengen, fiind permise numai călătoriile considerate esențiale.

Pentru ceva vreme de acum încolo, chiar dacă s-a trecut la relaxarea măsurilor și granițele au început să se redeschidă, starea de alertă medicală va face ca la frontiere să existe în continuare controale riguroase, iar persoanele care vin din țări unde COVID continuă să facă victime nu vor fi bine-venite.

Charles Grant, directorul Centre for European Reform:

4. Respingerea eco-reformei

Uniunea Europeană e hotărâtă să devină, până în 2050, primul bloc din lume care să fie neutru din punct de vedere climatic. Tranziția către o economie verde va fi însă, dacă nu împiedicată, mult întârziată de criza COVID, crede Charles Grant.

Opozanților “clasici” ai ideii de renunțare la combustibili fosili în favoarea energiei regenerabile – PSD-ul suedez, AfD (Alternativa pentru Germania), ultranaționalistul britanic Nigel Farage, “vestele galbene” din Franța – li se vor adăuga toți cetățenii europeni care au fost sau vor fi loviți financiar de criza COVID, prin pierderea slujbelor sau scăderea veniturilor, și care nu vor fi dispuși să accepte noi taxe.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

5. Ruptura dintre Est și Vest

De câțiva ani, tensiunile dintre Est și Vest s-au accentuat, țări ca Ungaria sau Polonia ignorând recomandările UE în anumite situații – au făcut opinie separată în problema imigranților, refuzând cooperarea și închizând granițele, au respins propunerea de reducere a emisiilor de carbon și au încălcat independența justiției și libertatea presei.

Reacția UE a fost vehementă, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a amenințat Ungaria cu procedura de infringement.

6. Tensiunile dintre Nord și Sud

Nu doar între Vest și Est sunt tensiuni, ci și între Nord și Sud. Fisura dintre Nord și Sud a apărut în timpul crizei de acum 10-11 ani, când Germania, Olanda și statele scandinave s-au arătat reticente în a susține țările sudice aflate în dificultate, care aveau nevoie de un ajutor financiar substanțial.

În acest moment, liderii UE agreează mai degrabă un ajutor financiar sub formă de împrumut acordat acestor state.

Urmărește-ne pe Google News