Cuprins:
Cum își schimbă calamarii culoarea
Până de curând, mecanismul exact prin care cromatoforele funcționează rămânea un mister. Cercetători de la Universitatea Northeastern din Statele Unite au studiat îndeaproape fenomenul și au descoperit că aceste celule se comportă asemănător unor panouri solare.
Echipa de cercetători a analizat calmarul cu înotătoare lungi (Doryteuthis pealeii) pentru a verifica dacă pigmenții acestuia pot capta lumina și genera un curent electric. Ei au creat un prototip de celulă solară în care au introdus granule de pigment extrase din pielea calmarului. Când au fost expuse la lumină, aceste granule au transferat o sarcină electrică.
„Am descoperit că, pe măsură ce introducem mai multe granule, răspunsul fotoelectric devine mai puternic”, a explicat biochimista Leila Deravi de la Universitatea Northeastern. Acest proces, numit reacție redox, indică faptul că cromatoforele sunt capabile să elibereze electroni sub influența luminii.
Schimbarea culorii calamarilor se produce instantaneu
Oamenii de știință cred că semnalul detectării luminii se propagă de la un cromatofor la altul, ceea ce explică modul în care cefalopodele își schimbă culoarea instantaneu. Această reacție este extrem de eficientă, având loc în doar câteva milisecunde.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_97a4325ac79cb187785293b66c5a3de7.jpg)
Mai mult, calmarul cu înotătoare lungi posedă pigmenți de diferite culori – roșu, galben și maro. Fiecare cromatofor este conectat la un sistem nervos complex, care poate genera suficiente impulsuri electrice pentru a controla contracția mușchilor din jurul celulelor de pigment, astfel încât culoarea să se modifice rapid și precis.
Descoperirea ar putea ajuta la dezvoltarea noilor tehnologii
Descoperirea mecanismului prin care cefalopodele își schimbă culoarea ar putea avea implicații importante în domeniul tehnologiei.
Înțelegerea acestor senzori de lumină extrem de eficienți ar putea contribui la dezvoltarea unor noi dispozitive optoelectronice, a materialelor camuflaj, a panourilor solare sau a ecranelor adaptabile.
Astfel, cercetările asupra acestor creaturi fascinante ar putea duce la progrese revoluționare în știință și tehnologie.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b79fb1dabf7273b23c6edd4448b74afc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b0c91be799069fd5455258a2481e3b9.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ea6bc32fa52d18eb878eb6aa9f75dbbc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_c153ca28b3713d6d28333ae1e08555d1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ca854c8dbfb5119df31c9dd605d354bd.jpg)