14 comentariiIncidentul care a dus la suspendarea din funcție a colonelului Petru Marcel Florișteanu și inculparea sa a avut loc pe 23 septembrie 2022.
Comandantul Inspectoratului Județean de Jandarmi Maramureș este acuzat că a mers peste o subalternă, a prins-o de mijloc și a încercat să o sărute. Apoi a umilit-o pentru că i-a respins avansurile.
„Mă doare în p… ! Este cuvânt tău împotriva cuvântului meu”, i-a strigat, atunci, Florișteanu, în timp ce subalterna părăsea biroul plângând. Ea l-a avertizat că îi va reclama comportamentul, conform rechizitoriului procurorilor.
Patru zile mai târziu, timp în care s-a gândit cum să procedeze, fiindu-i jenă să-i povestească soțului, plutoniera a decis să îl înfrunte pe comandant.
Ea a mers în biroul său, cu telefonul pornit. Avea nevoie de o dovadă care să îi susțină plângerea. Știa că și alte colege au avut de suferit și au demisionat din cauza hărțuirilor. Ea era hotărâtă să nu renunțe.
Florișteanu: „Eu chiar îs foarte scump în a săruta pe cineva”
Potrivit înregistrării realizate pe 27 septembrie și înaintate procurorilor militari, plutoniera i-a cerut colonelului Florișteanu să îi promită că niciodată nu va mai îndrăzni să o agreseze sexual. Comandantul i-a cerut scuze și a asigurat-o că „e clar că nu o să se mai întâmple niciodată”.
Apoi i-a explicat că pentru el „a fost o chestie de încredere”, subliniind: „Eu chiar îs foarte scump în a săruta pe cineva”.
„Să mă trăsnească pe mine Dumnezeu dacă am vrut altceva decât să parafez o înțelegere a noastră și faptul că discuția noastră rămâne aici”, i-a transmis Florișteanu plutonierei, complimentând-o că este „o fată isteață”.
Trimis în judecată pentru tentativă la infracțiunea de agresiune sexuală, colonelul Florișteanu a contestat probele adunate de procurori. A contestat și înregistrarea realizată și înaintată Parchetului Militar de către jandarmeriță.
A contestat înregistrarea și perchezițiile
În fața instanței militare de la Cluj, avocatul lui Florișteanu le-a cerut magistraților să declare nulă această probă, deoarece a fost realizată în mod nelegal. Mai exact, a motivat că jandarmerița a încălcat normele militare.
Femeia, susține acuzatul, a realizat înregistrarea în biroul inspectorului-șef, loc care se încadrează în zonă de securitate clasificată, unde este interzisă pătrunderea cu aparate de înregistrare audio-video.
Ce a decis instanța
Cererea de excludere a acestei probe din dosar a fost respinsă de judecător. Tribunalul arată în motivarea hotărârii că înregistrarea audio efectuată nu are nicio legătură cu informaţiile clasificate.
Înregistrarea a fost realizată pentru a se demonstra o posibilă faptă de natură penală, a argumentat instanța.
O altă critică ridicată de colonelul Florișteanu a vizat perchezițiile. Mai exact, a invocat că acestea sunt nule, deoarece la ele au participat și polițiști din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA). Aceștia aveau competență doar în dosare de corupție sau în spețe care să vizeze polițiști, a susținut acuzatul.
Nici această excepție nu a fost însușită de instanță. Judecătorul a subliniat că „lucrătorii de poliţie din cadrul DGA au acordat doar sprijin în vederea realizării percheziţiilor colegilor din cadrul I.P.J. Bihor”.
Mesajele jandarmeriței către șefa ei directă
Colonelul Florișteanu a cerut excluderea din rândul probelor și a conversației purtate de plutonieră cu șefa sa, imediat după incidentul din 23 septembrie, pe motiv că nu a fost obținută în urma unei percheziții informatice.
Potrivit datelor din dosar, jandarmerița a șters din telefon discuția purtată cu șefa sa, căreia i-a relatat ce s-a întâmplat, după ce a ieșit din biroul lui Florișteanu.
Ea a șters conversația de teamă că soțul ei ar fi reacționat disproporționat față de comandant și apoi ar fi avut de suferit.
„Nu se impune efectuarea unei percheziţii în situaţia în care datele sunt predate de bunăvoie organului judiciar”, au argumentat judecătorii respingerea și celei de-a treia excepții invocate de Petru Marcel Florișteanu.
Nemulțumit de o altă martoră
Colonelul nu a contestat doar probele-cheie din dosar, ci s-a arătat nemulțumit și că procurorii au făcut referire și la alte fapte similare, deși nu a fost incriminat pentru ele.
Libertatea a relatat cum o altă angajată a Jandarmeriei Maramureș, cu grad de ofițer, audiată ca martor în dosar, a povestit că în vara anului trecut a fost sărutată cu forța de două ori de comandant. Pentru că nu a depus plângere în termenul legal de trei luni, colonelul nu a mai putut fi tras la răspundere, faptele fiind considerate prescrise.
Inserarea în rechizitoriu a unor aspecte relatate de un martor nu reprezintă un motiv de neregularitate a rechizitoriului, a argumentat instanța militară.
Filmele porno la serviciu și viața privată
În ultima critică adusă anchetei, colonelul Florișteanu se plânge, prin avocat, că i-a fost încălcat dreptul la viață privată prin divulgarea în rechizitoriu a informației că era consumator de pornografie pe internet în timpul serviciului.
„Toate aceste accesări de site-uri cu conţinut pentru adulţi au avut loc în intervalul orar în care inculpatul se afla la serviciu, aspecte ce au legătură cu prezenta cauză raportat la infracţiunea dedusă judecăţii. Nu se poate reţine sub nicio formă încălcarea dreptului la viaţa privată câtă vreme inculpatul a accesat site-uri cu caracter personal inclusiv de pe laptop-ul de serviciu şi în timp ce acesta se afla la serviciu, în interiorul orelor de program”, a subliniat Tribunalul Militar Cluj.
Informațiile că inspectorul șef Florișteanu viziona site-uri pornografice au rezultat în urma percheziţiei informatice efectuate asupra telefonului și laptopului acestuia.
Hotărârea Tribunalului Militar Cluj din 12 aprilie, prin care au fost respinse toate excepțiile, a fost contestată deja de colonel.
Curtea Militară de Apel București urmează să pronunțe o decizie definitivă privind excepțiile, apoi Tribunalul Militar Cluj va judeca pe fond dosarul, ca primă instanță sesizată.
Petru Florișteanu se află sub control judiciar. Odată cu punerea sub acuzare, i-a fost interzis să mai ocupe funcția de inspector șef al IJJ Maramureș. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată care, în continuare, lucrează în aceeași instituție.