- În penitenciarele din România a fost mare sărbătoare la aflarea modificărilor Codului Penal adoptate de Camera Deputaţilor.
- S-au bucurat mai ales cei condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie, dar şi abuzatorii de copii, violatorii şi criminalii, căci noile prevederi ale Comisiei Iordache vor produce efecte pentru toţi, deopotrivă.
- S-au bucurat cei prinşi şi condamnaţi, dar şi cei pe care încă îi caută anchetatorii. Autori rămaşi necunoscuţi, care au comis tâlhării, violuri sau furturi. Infractori care acum se plimbă printre noi în libertate şi care vor scăpa mai repede de spaima că vor răspunde, cândva, pentru faptele lor.
de Adriana Oprea
Prin modificarea Codului Penal, liberarea condiţionată din închisoare poate fi dispusă după executarea unui cuantum mai mic din pedeapsă, indiferent de infracţiunea pentru care au fost condamnaţi infractorii.
La acest moment, Codul Penal prevede, la art. 100, că:
„(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani”
Actul sexual cu un minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani e pedepsit de Codul Penal cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Presupunând, prin absurd, că primeşte pedeapsa maximă, un agresor sexual de copii ar putea ieşi acum din închisoare doar după executarea a cel puţin 4 ani şi 8 luni din pedeapsă.
Dar deputaţii au votat pentru modificarea art. 100 astfel:
„(1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.”
Asta înseamnă că, prin mărinimia Comisiei Iordache şi, implicit, a Camerei Deputaţilor, agresorul sexual ar putea fi eliberat după executarea a doar 3 ani şi jumătate de închisoare.
Dar cei care agresează sexual copii arareori sunt trimişi la închisoare în România. Iar asta pentru că pedepsele sunt mici şi se încadrează în condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Este o anomalie pe care Comisia Iordache nu a simţit nevoia să o corecteze. Pentru că beneficiarii acestor modificări aduse Codului Penal nu sunt nici copiii, nici vreo altă categorie de victime ale infracţiunilor.
Criminalii pot cere liberarea după 15 ani de închisoare
Infractorii sunt singurii beneficiari ai modificărilor Codului Penal votate ieri de Camera Deputaţilor.
Cei cercetaţi pentru comiterea unor infracţiuni de corupţiei, dar, colateral, şi agresorii sexuali, violatorii şi criminalii. Inclusiv criminalii în serie, care sunt condamnaţi de instanţe la închisoarea pe viaţă.
Dar în România, „pe viaţă” nu înseamnă pentru totdeauna, pentru că inclusiv criminalii pot fi eliberaţi condiţionat. După executarea a cel puţin 20 de ani de închisoare, prevede acum Codul Penal.
„Prea mult”, a considerat Camera Deputaţilor. Şi a redus la 15 ani perioada de detenţie la finalul căreia criminalii pot cere liberarea.
Faptele se prescriu pe repede-nainte
Camera Deputaţilor i-a făcut fericiţi şi pe cei condamnaţi, dar şi pe cei care au comis infracţiuni şi au rămas până acum nedescoperiţi. Autorii necunoscuţi care au la activ violuri, furturi, tâlhării.
Pentru infracţiunile unde pedeapsa e mai mare de 10 ani de închisoare, dar nu depăşeşte 20 de ani, fapta se va prescrie după 8 ani, iar nu după 10, cum prevede acum Codul penal.
Iar pentru infracţiunile unde pedeapsa e mai mare de 5 ani de închisoare, dar nu depăşeşte 10 ani, fapta se va prescrie după 6 ani, iar nu după 8, cum prevede acum Codul Penal.
Violul se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Cu alte cuvinte, un violator neprins va sta doar 6 ani cu spaima în sân că ar putea fi descoperit. După care, chiar dacă se descoperă probe împotriva lui, el nu va mai răspunde în faţa legii.
Atenţi la detalii, cei din Comisia Iordache au modificat şi data de la care curge termenul de prescripţie a răspunderii penale. În actualul Cod Penal, orice act de procedură îndeplinit în cauză întrerupe cursul prescripţiei legale.
Camera Deputaţilor a considerat că e inuman să laşi infractorul să tremure în van, fără ca el să aibă indicii. Iar Codul Penal a fost modificat asfel încât „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal”.
În cazul violatorului mai sus pomenit, dacă după 6 ani el nu e suspect sau inculpat în dosarul deschis pentru cercetarea faptei, scapă basma curată. Chiar dacă procurorii au probe biologice ce-l pot incrimina şi dispun audieri sau expertize genetice pentru a-l descoperi, dacă fix în 72 de luni nu ajung cu ancheta la el, peste 6 ani şi-o zi e deja prea târziu.
Anul trecut, 512 dosare de viol şi agresiune sexuală cu autor necunoscut rămaseseră nesoluţionate.
Cum e pedepsit sexul cu minori care practică prostituţia
Crimele nu se prescriu. Iar în cazul infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale unde victime sunt copii, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care ei au devenit majori.
Lucrurile acestea au rămas nemodificate în Codul Penal, doar pentru că acele articole nu-i priveau direct pe beneficiarii modificărilor.
Aşa cum aproape integral a rămas şi articolul 216 indice 1. Comisia Iordache l-a citit, l-a răsucit şi a eliminat doar varianta amenzii dintre pedepse. Iar deputaţii au votat ieri, printre multe alte modificări ale Codului Penal, că „întreţinerea oricărui act de natură sexuală cu un minor care practică prostituţia se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”. Trei luni! O batjocură…
Citește și: