ComenteazăStudioul de arhitectură Tesseract Architecture, coordonat de Raluca Șoaita, a creat primele spitale modulare din România, 7 la număr, în timpul pandemiei, care au 146 de paturi în total și 23.000 de metri pătrați. Sunt cei care au proiectat unitățile medicale modulare din curtea Spitalului Universitar de Urgență „Elias” din București, pentru pacienții cu COVID cu forme grave și medii și pentru triaj.
Au mai proiectat un spital modular pentru triaj la Sibiu, un spital pentru pacienții cu forme grave de COVID în curtea Spitalului Județean de Urgență Brașov, două spitale pentru recuperare în cadrul Institutului Ana Aslan și au proiectat spitalul pentru pacienții cu forme grave de COVID de la Piatra-Neamț, care este construit acum din donațiile colectate de Asociația „Dăruiește Viață”.
Aceste construcții modulare sunt mai „sănătoase” și mai sigure din punct de vedere epidemiologic și tehnic, pe vremuri de pandemie, decât spitalele existente.
Raluca Șoaita:
Arhitecta explică faptul că spitalele modulare pot avea o durată de viață de 9-10 ani, iar după terminarea pandemiei pot fi utilizate pentru relocarea temporară a diverselor secții din spitalele existente: pentru perioada de reabilitare, ca spații administrative, de depozitare sau ca zone de tratare a pacienților arși, până la construirea unor noi spitale.
Containerele spitalelor, produse de companii din România
Libertatea: Atribuiți două uzuri spitalelor modulare: ca zone de triaj, dar și ca unități de sine stătătoare, precum cea de la Piatra Neamț. Care este cea mai bună întrebuințare pentru acestea?
Raluca Șoaita: Containerele de transport pot fi folosite pentru multe tipuri de construcții, medicale sau nu. Noi le-am folosit pentru cele două tipuri de unități medicale, fiindcă de acestea era nevoie pentru gestionarea pandemiei. În România, există producători care execută astfel de containere local. Având în vedere că materialele erau blocate în țările de producție și livrările amânate pentru alte tipuri de echipamente, ne-am uitat la ce putem folosi din producția locală, ca să scurtăm timpul de execuție.
În al doilea rând, se punea problema separării circuitelor în spitalele existente, astfel încât acestea să funcționeze și pentru pacienții care nu erau infectați cu Covid-19. Cu unitățile de tip modular am putut să scoatem „Covidul” din spital, ceea ce a făcut ca riscul de infectare în rândul celorlalți pacienți să se reducă foarte mult.
– Cât durează construcția unui spital modular de mărime medie, să spunem, de la concept până când poate fi dat în folosință?
– Un spital modular de dimensiune medie are o suprafață de aproximativ 1.000 mp și o capacitate de 16-18 paturi de pacienți critici, dacă este vorba despre o secție pentru critici. Se predă funcțional în aproximativ 75 de zile.
Spitalul modular de la Brașov a fost proiectat pentru execuție în 3 săptămâni, iar cel de la Piatra Neamț, în 14 zile.
Primul spital modular pe care l-am realizat de la declanșarea pandemiei a fost cel din curtea Spitalului Elias din București – după un schimb rapid de idei cu Asociația „Dăruiește Viață”, care s-au gândit primii că am putea face așa ceva în România – după modelul chinezilor. Aceasta se întâmpla în aprilie anul trecut, când sistemul dădea semne că se va supraîncălzi. Într-o săptămână am reușit să propunem un concept care apoi a fost detaliat și executat în două luni. Am implicat peste 30 de firme și colaboratori.
Ele sunt dimensionate și echipate pentru a fi „unități modulare pentru tratamentul pacienților infectați cu Covid-19”, ceea ce spitalele existente nu pot să fie într-un timp scurt și într-un mod eficient (fără compromisuri).
În general, lipsa mare din spitalele existente o reprezintă rețelele de gaze medicale și electrice dimensionate pentru o astfel de utilizare, precum și lipsa circuitelor. Singurele care sunt mai ușor de adaptat fiind unele din spitalele de boli infecțioase, pentru că au fost gândite de la început după o logică asemănătoare.
„Noi considerăm că felul în care proiectăm ajută la vindecare”
– Ce urmăriți cel mai mult în proiectarea unor astfel de spitale? Funcționalitate, ușurință în acces, o bună delimitare a circuitelor?
– În cadrul spitalului, pacientul, personalul medical și însoțitorii sunt actorii principali ai conceptelor noastre – noi considerăm că felul în care proiectăm ajută la vindecare. Am apelat (pe lângă proiectanți) la experți ai domeniului – epidemiologi, personal medical ce profesează în spitale de boli infecțioase sau în unități de terapie intensivă, experți internaționali în echipamente sau servicii medicale – pentru a înțelege nevoia și exigențele unui astfel de spațiu.
Dorința a fost să construim unități modulare viabile și eficiente, și nu „după ureche”. În România se sare foarte des peste această etapă, de a interoga și integra în proiectare nevoia utilizatorilor finali, beneficiarii reali ai spațiului.
Trebuie stocatoare, și nu stații de oxigen pentru spitalele modulare
– Problema asigurării necesarului de oxigen este reală în această pandemie. Pornind de la problema TIR-ului din curtea Spitalului Victor Babeș, recomandați racordarea direct la fabrica de oxigen sau utilizarea unui sistem de stocare a oxigenului?
– Dacă vorbim de un modular, care are și paturi ATI pentru pacienți critici, conform SR-EN ISO 7396-1 (standard european pentru proiectarea instalațiilor de fluide medicale – România nu are o legislație actualizată, din acest motiv ne uităm la un standard european), trebuie să avem trei surse de alimentare cu oxigen medicinal, care pot fi: stocator – sursa principală, stație butelii – sursa secundară și butelii individuale ca sursă de rezervă.
Oxigenul din stocator sau butelii are puritate de 99,5% și este definit în farmacopeea europeană ca oxigen medicinal. Pentru oxigenoterapia folosită la pacienții infectați cu Covid-19, protocoalele medicale recomandă un oxigen cât mai pur.
Recomandarea specialiștilor noștri în proiectarea de gaze medicale este de a utiliza stocatorul ca sursă principală, stația de butelii ca sursă secundară și buteliile individuale ca sursă de rezervă.
– Cât timp poate fi folosit un spital modular – vorbim de „spitale de campanie”, folosite în regim de urgență câteva luni sau le poate fi găsit un alt uz după pandemie?
– Spitalele modulare pot avea o durată de viață de 9-10 ani. După terminarea pandemiei, ele pot fi utilizate cu diverse alte funcțiuni, cum ar fi:
- o mare parte din spitalele existente au nevoie de renovări, dar spitalul să funcționeze în continuare. Modularele se pot folosi pentru relocarea temporară a diverselor secții din spitalele existente pentru perioada de lucrări de reabilitare;
- o mare parte din spitalele existente nu au spații suficiente pentru administrație, pentru depozitare sau alte servicii auxiliare necesare spitalului. Modularele se pot utiliza pentru suplimentarea de spații administrative, de depozitare etc;
- în România, pacienții arși încă nu dispun de locații în care să poată fi vindecați, secțiile de ATI nu sunt dotate cu rețelele de instalații necesare. Modularele pot fi utilizate în acest sens până la construirea de noi spitale.
Spitalul modular realizat de Primăria București „nu este funcțional”
– La Iași există un spital modular, realizat cu o companie din Turcia, care a costat 13,5 milioane de euro – are 250 de paturi în total, dintre care doar 100 de paturi de terapie intensivă (în pandemie utilizabile doar 48). Cum vi se pare prețul și cât au costat spitalele gândite de dumneavoastră?
– Nu am avut ocazia să vizitez acest spital de la Iași. L-am vizitat însă pe cel realizat de Primăria București (din Pipera, n.r.) anul trecut, iar acela nu este un spital modular funcțional și nici nu poate fi ușor adaptat pentru pacienți cu forme critice.
Între pardoseala holului de acces spre saloane și salon există o diferență de nivel de 10-15 cm și ușile sunt mai mici de 90 cm, prin care nu se poate trece nici măcar cu scaunul utilizat de persoanele cu dizabilități.
Spitalele modulare nu sunt spitale care costă puțin, dacă vrem într-adevăr să fie echipate și să funcționeze în parametri optimi, ci avantajul lor cel mai mare este că se pot realiza foarte repede. Un container costă între 6.000 și 9.000 de euro, în funcție de dimensiuni și de cât de mult este finisat din producție. La acesta se adaugă instalațiile și finisajele interioare, echipamentele medicale și mobilierul. Prețul lui pe mp ajunge la aproximativ 70% poate din prețul unui spital construit nou (pentru departamente critice).
Spitalul modular de la Elias a costat aproximativ 2,2 milioane de euro, iar costurile pentru modularul de la Piatra Neamț sunt estimate la două milioane de euro.
– De ce trebuie să ținem cont în momentul amplasării unui spital modular? La Iași este amplasat în câmp, la 20 de kilometri de oraș, pe o platformă agroindustrială. Este o alegere corectă?
– Trebuie amplasat aproape de un spital mare, astfel încât să împartă cu acesta servicii administrative și de logistică. Amplasarea pe un teren oarecare, departe de spital, nu este foarte eficientă: costurile pentru branșarea la instalații sunt mari; personalul medical trebuie alocat și utilizat doar pentru acest tip de îngrijiri – ceea ce pe termen lung poate să ducă la epuizare și depresie; trebuie suplimentate serviciile tehnice, administrative și de logistică și astfel se ajunge la costuri mari de mentenanță și de execuție.
– Poate fi rezolvată criza paturilor de Terapie Intensivă din România prin construirea mai multor spitale modulare?
– În situația concretă sunt o soluție ideală, având în vedere timpul limitat pe care îl avem și rapiditatea cu care paturile disponibile de terapie intensivă sunt ocupate.
Sunt multe spitale care au făcut demersuri pentru realizarea de modulare, teren au unde să le amplaseze, personal medical au, mai este nevoie de aprobarea bugetelor de către diverșii decidenți.