Cum se desfășoară educația online pentru elevii din școlile speciale: „Copilul cu CES are nevoie să te știe lângă el, să-l ajuți”

„Sunt Iulia Măndășescu, profesor la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 și  predau la clasa a II-a Deficiență Senzorială de Auz. Am în clasă copii hipoacuzici și copii cu deficiențe asociate celei de auz. Am copii din familii minunate, copii săraci, copii din centru de plasament, copii crescuți de bunici. Cei mai mulți locuiesc în zona rurală și stau în internatul școlii”, scrie dascălul într-un text apărut pe Școala 9, o platformă publicistică având ca temă educația, fondată și finanțată de BRD, dar scrisă de jurnaliști independenți.

Aceasta a povestit ce-a făcut împreună cu colegii săi atunci când școlile s-au închis prima dată:

„Când școala s-a închis, am continuat să păstrăm legătura cu elevii noștri, să fim sprijin pentru părinți, să-i asigurăm că cel mai important este să rămânem sănătoși. Timp de cinci săptămâni, în fiecare vineri de la ora 12.00 fix, eu și colegele mele ne adunam pe Zoom. Era timpul nostru de a fi împreună, de a găsi soluții pentru a organiza activități pentru copii. Am decis atunci să facem un grup de Facebook. În fiecare zi postam acolo, pe rând, diverse sugestii de activități: povești în limbaj mimico-gestual, picturi pe coji de nucă, numărători cu capace de sticlă, figuri geometrice din bețe de chibrit”.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Timpul petrecut departe ne-a demonstrat însă că educația de calitate, specializată și adaptată copiilor cu deficiențe, nu se poate face la distanță, prin telefon sau în fața unui calculator. La școală avem dotări necesare intervenției educaționale specifice, cabinete de terapii, sală polisenzorială și multe materiale didactice.

Iulia Măndășescu, profesor la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1

Întoarcerea la școală în toamnă și intrarea în scenariul galben au adus noi provocări:

„Bucuria revederii cu elevii noștri a fost dublată de responsabilitate, dar și de un pic de îngrijorare. Nu știam cum vom comunica prin intermediul măștilor, copiii surzi având nevoie să ne vadă expresia feței, nu știam ce vor face copiii cu tulburări din spectrul autist care nu suportă masca”, spune aceasta.

Închiderea școlilor și revenirea la predarea online din nou au avut un impact negativ asupra orelor.

„Deși în primele săptămâni de învățământ la distanță ne-am entuziasmat de micile noastre reușite, încet-încet, copiii și-au pierdut din energie, părinții și-au pierdut din răbdare, iar noi, profesorii, ne-am dat seama că succesul școlar nu înseamnă doar jocuri, interacțiune și folosirea instrumentelor digitale. Este foarte greu să predai scrisul de mână, probleme de matematică, cunoașterea mediului și desenul doar prin intermediul tehnologiei, oricâtă bunăvoință ai avea”, spune profesoara din București.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Citește în continuare povestea unei profesoare care predă unor copii cu cerințe educaționale speciale și cum decurge o zi de cursuri, pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro