ComenteazăCând rușii au venit prima dată la școala unde Larysa preda istoria, în sud-estul Ucrainei, au cerut toate manualele de istorie și de limbă ucraineană. Directorul instituției a refuzat să le predea.
Școala s-a închis, iar când s-a redeschis, la 1 septembrie, în noul an școlar, a intrat direct în sistem online. Mai avea 80% din 700 de elevi, cu peste jumătate dintre ei în orașul ocupat Berdiansk din regiunea Zaporojie. Restul de 20% plecaseră cu familiile spre zone din Ucraina neocupate de ruși. La fel ca Larysa, care a părăsit în aprilie regiunea, mutându-se la Odesa.
Larysa a povestit cât de greu – și de riscant – este să predai în ucraineană și după manuale ucrainene în zonele ocupate de ruși.
„Unii copii merg la școala rusă și își fac temele cu noi, online”, a spus ea. „Facem tot ce putem pentru a lucra «incognito». Am șters toate listele electronice, nu am pus niciodată fotografii sau capturi de ecran și nu am scris nume”, a mărturisit profesoara.
Larysa nu și-a dat numele de familie și nici nu a dezvăluit numele școlii la care predă, din motive de securitate. Jumătate dintre colegii ei încă se află pe teritoriul ocupat, unde continuă să predea online. Dacă sunt prinși de ruși, riscă să fie încarcerați. Doi dintre ei au fost deja reținuți și apoi eliberați în septembrie.
„Profesorii din teritoriile ocupate țin cursurile efectiv în teroare. Unii au fost salvați la limită doar pentru că cineva «ținea de șase»”, spune Larysa, dând și un exemplu în acest sens: „Soția preda lecția, iar soțul ei stătea de pază la fereastră, să anunțe dacă vin rușii. Așa au avut timp să ascundă totul înainte ca ei să ajungă”.
„Acești copii au fost transformați în ruși”
Peninsula Crimeea, aflată sub controlul rușilor de mai bine de opt ani, este un bun exemplu al modului în care educația rusă în teritoriile ocupate urmărește să șteargă identitatea ucraineană și să-i militarizeze pe copii, scrie Politico.
În lecțiile de istorie predate acolo, profesorii susțin că Ucraina a făcut întotdeauna parte din Rusia.
Cursurile de cadeți susținute de armată și orele sponsorizate de agențiile de aplicare a legii le sunt ținute copiilor de la șase ani, spune Maria Sulyanina, de la Grupul pentru drepturile omului din Crimeea.
„Vedem cum acești copii, care erau mici când a început ocupația, au fost transformați, după opt ani, în ruși”, explică ea.
În restul Ucrainei, autoritățile din educație au făcut tot posibilul pentru a se îndepărta de sistemul de învățământ moștenit de la Uniunea Sovietică. Guvernul ucrainean a reintrodus limba rusă la predarea limbilor străine, a mutat literatura rusă în cadrul studierii literaturii universale și a revizuit cursurile de istorie pentru a include evenimente precum Holodomorul, foametea cauzată de sovietici în anii 1930 care a ucis milioane de ucraineni și care este încă negată în mare parte în Rusia.
Însă în zonele ocupate de ruși din februarie 2022 încoace se fac presiuni pentru reintroducea predării în rusă.
Începând din septembrie, părinții din teritoriile recent ocupate primesc o plată unică de 10.000 de ruble (aproximativ 145 de euro) pentru a-și trimite copiii la școala rusă, plus 4.000 de ruble pe lună dacă copiii rămân acolo.
O parte acceptă. Însă sunt și multe familii care nu renunță la o educație ucraineană pentru copiii lor, iar profesorii continuă să predea, cu toate riscurile.
Războiul a făcut însă ca educația ucraineană să fie extrem de fragilă, constată Politico.
Profesorii, aruncați în beci de ruși dacă nu predau după programa Moscovei, trimiși în judecată de Kiev dacă o fac
În octombrie anul trecut, aproximativ 1.300 de școli din Ucraina se aflau pe teritoriile ocupate de Rusia. Profesorii au fost luați în vizor pentru colaborare și au fost reținuți, amenințați și maltratați. Personalul didactic a fost trimis în Rusia sau în Crimeea ocupată de ruși pentru a se recalifica în sistemul de învățământ rusesc. Li s-a spus că vor fi înlocuiți cu profesori din Rusia, dacă refuză să lucreze.
În Kupiansk, regiunea Harkov, estul Ucrainei, după ce primarul s-a predat rușilor pe 27 februarie, unitățile de învățământ au rămas deschise. Cu toate acestea, mulți părinți și-au ținut copiii departe de școală – inclusiv Viktoria Scherbakova, al cărei fiu de 14 ani a rămas acasă, deși ea a continuat să predea la colegiu.
În afară de arborarea unui steag rusesc afară, ocupanții i-au lăsat în pace – până în iunie. Însă până la sfârșitul semestrului, a devenit clar că profesorii vor fi obligați să ia o decizie: să plece sau să înceapă următorul an școlar în sistemul rusesc.
„Nu au spus clar care vor fi consecințele pentru cei care refuză să lucreze pentru ei, însă știam ce se întâmplă cu cei care spun deschis că nu îi susțin: ajung în închisorile sau în beciurile lor”, a spus Scherbakova. O directoare de școală din Kupiansk, care a refuzat să permită predarea în rusă după instalarea ocupanților acolo, a petrecut aproape o lună în detenție, în subsolul secției de poliție.
Din cei aproape 50 de membri ai personalului didactic și administrativ din școala Viktoriei Scherbakova, doar șapte au refuzat să lucreze cu autoritățile ruse de ocupație. „Mi-e rușine de colegiul meu”, a spus ea.
Scherbakova și copiii ei au reușit să părăsească Kupianskul și au ajuns în teritoriul ucrainean liber la începutul lunii iunie. Colegiul a fost mutat în online, pentru a putea funcționa de pe teritoriul controlat de ucraineni, iar ea a ajuns director interimar. A tipărit, împreună cu un coleg, diplomele pentru absolvenții care au putut fi contactați – 35 din 53 – și a elaborat programa pentru noul an de învățământ.
Dar când ea și colegul ei au început să îi sune pe elevi, au aflat că adolescenții fuseseră înscriși în noul an la colegiul din Kupiansk, în sistemul rusesc.
Colegiul fizic și cel online au început să predea cursuri în paralel la 1 septembrie. Opt zile mai târziu, forțele ucrainene au recucerit Kupianskul.
Când Scherbakova s-a întors la Kupiansk după eliberare, a constatat că, deși colegiul fusese complet jefuit de echipamente și mijloace de instruire, biblioteca era plină de manuale rusești noi și neatinse.
O parte din personalul colegiului care rămăsese în Kupiansk a fugit în Rusia. Alții au luat legătura cu Scherbakova, întrebând dacă pot lucra cu ea. „La început, nu am avut un răspuns. Eu nu sunt SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei, n.r.), nu îi pot judeca”, a mărturisit ea.
Între timp, Ministerul Educației a precizat că profesorilor care au acceptat să predea în rusă câtă vreme au fost sub ocupație li s-a retras dreptul de a mai preda.
În plus, riscă acum să fie trimiși după gratii. Potrivit legislației ucrainene privind colaboraționismul, adoptată la începutul lunii septembrie, profesorii implicați în propaganda rusă în școli pot fi condamnați la închisoare. Până la jumătatea lunii septembrie, fuseseră deschise 19 dosare împotriva profesorilor din Ucraina.
Foto: Profimedia
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina