ComenteazăAm învăţat matematica după culegerea “Tabele şi formule matematice” a lui Elifterie Rogai, botezat de comunişti E. Rogai, de am căpiat. Da, cărţulia aia galbenă, de am ajuns la un moment dat să cred că autorul nici nu există… După Revoluţie am avut şansa să-i cunosc băiatul domnului Rogai, inginerul Mihai Rogai, astăzi un onest cetăţean german, un român pribeag prin lume. Profesorul Rogai m-a abordat pentru că i s-a făcut o nedreptate. În virtutea sutelor de mii de români care au învăţat matematică după cartea lui, redau o mică porţiune din scrisoare. “În 1976, când lucram ca asistent la Catedra de Ecuaţii Diferenţiale şi Mecanică a Facultăţii de Matematică din Bucureşti, conducerea Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, în frunte cu regretatul acad. prof. Victor Nicolae Teodorescu, m-a numit redactor- şef al Gazetei Matematice (…) Cât am condus Gazeta Matematică, am atins tirajul-record de 145.000 de exemplare, neavut înaintea mea şi nici întrecut sau măcar păstrat după mine la Gazeta Matematică (…) Scoaterea mea completă din istoria G.M. a realizat-o un fost elev, colaborator al G.M., între anii 1976-1980, domnul conferenţiar doctor în matematică Marin Vlada. Iată cum a realizat-o: Domnia sa a publicat pe internet un articol intitulat «Gazeta Matematică, 115 ani de apariţie». În acest articol, dl Marin Vlada nu aminteşte nici un fel de activitate desfăşurată de mine la G.M., inclusiv cinul meu de redactor- şef între anii 1976 şi 1980 (perioadă în care tirajul G.M. a crescut, nu de la sine, la cel menţionat anterior, 145.000 de exemplare). Mai mult, funcţia de redactor- şef al G.M. în anii 1976 -1980 o atribuie unui fost coleg de redacţie, profesorul Liviu Pârşan, atunci redactor principal. Parafrazându-l pe generalul rus Usakov, pot să-i spun dlui M. Vlada: «Mă poţi elimina din istoria G.M., falsificând-o, dar eliminarea G.M. din sufletul meu nu o poţi face niciodată!»”.