Cum se împart cele 60 de milioane de euro date de la buget pentru minoritățile naționale în 2025

Voturi care înclină balanța

Departamentul pentru Relații Interetnice, structură sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a pus la începutul lunii martie în consultare publică proiectul privind modul de repartizare a banilor pentru organizațiile minorităților naționale, adică 20 de entități beneficiare (cu una mai mult față de anul trecut), urmând ca în una din viitoarele ședințe ale Executivului să și fie adoptat proiectul. De altfel, modul de împărțire a celor 296,36 milioane de lei a fost aprobat la nivel intern, în ședința plenară a Consiliului Minorităților Naționale din 11 februarie.

Suma este mai mare față de 2024, când la dispoziția organizațiilor minorităților naționale au fost 269,42 milioane de lei.  Prin noua sumă, minoritățile naționale vor încasa în acest an mai mulți bani decât partidele politice, spre deosebire de anii anteriori, când partidele erau beneficiarele unor fonduri mai mari.

Banii pot fi cheltuiți pentru întreținerea sediilor și filialelor, centrelor culturale, editurilor și redacțiilor, dar și cheltuieli de personal sau cele pentru presă și materiale de informare și promovare.

Grupul minorităților, fără UDMR, are în prezent 17 membri, ceea ce înseamnă 17 voturi la Camera Deputaților. Fără sprijinul acestor aleși, PSD-PNL-UDMR are 157 de voturi, în timp ce majoritatea de la Camera Deputaților este de 166 de voturi. Așadar, Grupul minorităților înclină în mod clar balanța la Camera Deputaților. Și în cazul unui vot dat în plen reunit (Senat și Camera Deputaților), voturile minorităților contează, pentru că în momentul de față, majoritatea PSD-PNL-UDMR are cu 8 voturi mai puține pentru majoritate.

Recomandări

Moartea misterioasă a unui polițist criminalist. Bogdan Deftu a fost găsit într-o baltă de sânge, la capătul peronului din gara Câmpina

Topul beneficiarilor

Cea mai mare sumă va merge, conform repartizării, către Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, adică 64,33 de milioane de lei, față de 58,48 de milioane în anul electoral 2024. UDMR a ales să beneficieze de fonduri de la stat ca organizație a minorităților, nu ca formațiune politică, deși a trecut pragul parlamentar. Prin această alegere, Uniunea, condusă de Kelemen Hunor, beneficiază de fonduri mai consistente.

De altfel, potrivit ultimei declarații de avere a lui Kelemen Hunor, din decembrie 2024, în anul fiscal 2023 a încasat, pentru calitatea de președinte al UDMR, un salariu de 220.008 lei. Tot salariu de la UDMR a avut și soția acestuia, de 140.781 de lei în 2023.

Al doilea mare beneficiar, conform repartizării agreate, este Asociația Partida Romilor „Pro Europa”. Organizația este condusă de Nicolae Păun, reales deputat în Parlament, după 8 ani de absență (iar cu toate acestea este deja la al cincilea mandat). 41 de milioane ar urma să intre în conturile organizației care îi reprezintă pe romi în Parlament, o sumă mai mare față de cele 38,1 milioane de lei, cât a fost bugetul pe 2025 pentru Partida Romilor.

Conform ultimei declarații de avere a lui Nicolae Păun, actualul deputat a obținut 120.000 de lei ca președinte al acestei asociații în 2024, în timp ce suma de la firma unde e administrator e oarecum modică, adică 30.176 de lei.

Recomandări

Bogdan Peșchir a fost reținut 24 de ore. Bogpr, finanțatorul lui Călin Georgescu, a fost audiat la IGPR mai multe ore

A treia sumă ca valoare va merge în conturile Forumului Democrat al Germanilor din România, adică 23,48 milioane de lei, în timp ce anul trecut a beneficiat de o alocare de 21,34 milioane de lei. Deputatul care reprezintă în Parlament Forumul Democrat al Germanilor din România e Ovidiu Ganț, în timp ce președintele organizației este Paul-Jurgen Porr. De o sumă consistentă va beneficia și Uniunea Ucrainenilor din România (20,99 milioane de lei, față de 19,09 milioane de lei) și Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (16,44 milioane de lei, față de 14,94 milioane de lei în 2024).

La polul opus, cea mai mică sumă ar urma să fie dată unui nou beneficiar, adică Forumul Cehilor din România – 1,57 milioane. Topul celor mai mici sume este completat de Asociația Italienilor din România – 4,32 milioane de lei (sumă similară cu cea din 2024, însă liderii acestei organizații sunt în dispute cu celelalte organizații, inclusiv în Camera Deputaților, Ioana Grosaru fiind îndepărtată din grupul minorităților) și Uniunea Culturală a Rutenilor din România – 5,18 milioane de lei (față de 4,71 milioane de lei).

Sumele au crescut de la an la an din 2015

Banii pentru organizațiile minorităților naționale, la fel ca subvențiile pentru partide, au crescut de la an la an. În 2015, suma alocată pentru organizațiile minorităților naționale era de 91,43 de milioane de lei, de trei ori mai puțin. În 2021, suma ajungea la 172 de milioane de lei, iar în 2022 la 210,44 milioane de lei, pentru ca în urmă cu doi ani să fie 236 milioane de lei.

Recomandări

Un incendiu puternic a paralizat unul dintre cele mai mari aeroporturi din Europa, Heathrow. Mii de zboruri au fost anulate

Pe de altă parte, în 2025, partidele politice vor primi 290 de milioane de lei, după ce în 2024, an electoral cu patru rânduri de alegeri, fuseseră date 387 de milioane de lei.

Urmărește-ne pe Google News