ComenteazăÎn acest timp, copiii rămân în contact cu școala și părinții sunt mulțumiți că fac ceva util.
Chiar dacă se fac ore online, cursurile se vor recupera ulterior.
Ministerul Educației:
În timp ce Liceul Teoretic Internațional de Informatică se cufundă în tăcere, casa profesorului de geografie Dinu Laurențiu se umple de sporovăiala copiilor, ca la pauza mari. Dar ora începe, așa cum e programată în orar, și dacă nu se potolesc, copiii sunt blocați. Cu un clic care spune în locul profesorului “Liniște!”
Dinu Laurențiu și colegii lui de la liceul bucureștean
folosesc deja de doi ani tablete la clasă și au experimentat mai multe
platforme educaționale online, folosesc și un catalog electronic. Așa că atunci
când s-au anulat cursurile din cauza răspândirii coronavirusului, au închis
clasele și au deschis laptopurile.
Pe ecran are 20 de mici ferestre în care își vede elevii, le
predă, le dă teste, teme. Dar orele online nu sunt floare la ureche. “Problema
este că e puțin obositor și pentru tine, ca profesor, fiindcă intră 20 de copii
și uneori încep să vorbească. Trebuie
să fii mai atent și necesită mai mult efort. Noi încercăm să facem lecțiile de
30-40 de minute maximum. Dacă te duci mai mult de 40 de minute e obositor”,
explică cadrul didactic.
Profesorii
trebuie să știe primii să stăpânească tehnologia
Crede că viitorul
educației este fix așa: flexibil, adaptat la nevoile societății moderne și la
noile generații de copii, care sunt foarte pricepuți într-ale tehnologiei. “Ideea
să poți lucra de acasă este bună, dar trebuie să ai și materialele ajutătoare
și să știi să folosești anumite platforme. Catalogul virtual, Google
ClassRoom. Noi lucram și la școală cu ele, dar acum le folosești mai mult.
Elevul apreciază foarte mult dacă stăpânești tehnologia”, spune profesorul.
Din București, mergem la Școala George Emil Palade, din Ploiești, unde învățătoarea Diana Gheorghe abia a încheiat o oră de română cu elevii ei de clasa a IV-a. A fost pentru prima oară când a făcut o lecție online, dar e mulțumită.
“La început ne-am
conectat puțin mai greu, dar ne-am ajutat unii pe alții. Din 30 de elevi pe
care îi am, 25 au reușit să se conecteze și am stat împreună aproape două ore,
nu ne mai săturam vorbind”, explică Diana Gheorghe.
Învățătoarea a
mai folosit la ore aplicații mobile, așa că i-a fost mai simplu să adune
material și să îi țină pe copii atenți două ore. “De exemplu, la limba
română, pe un text, am scos expresiile frumoase într-o aplicație pe telefon.
Sau au fost împărțiți pe trei rânduri și fiecare rând avea câte ceva de făcut
dintr-o aplicație pe telefon. Unii au scos substantivele, alții trăsăturile
fizice ale personajului principal, alții pe cele morale”.
„Toată lumea stă acasă, inclusiv doamna! Trebuie să fim solidari și să ne susținem”
În Tulcea, Elena Darie, profesoară de limba română la Școala gimnazială Ioan Nenițescu, este încântată că acum s-a instituționalizat lucrul pe platformele online. Și-a organizat orele de când a aflat că se închid școlile, și-a adunat resurse, a stabilit orele de întâlnire cu elevii. Nu toți au tablete sau calculatoare, dar intră de pe telefonul părinților.
“Pe mine nu m-a luat prin surprindere activitatea asta, ci
mi s-a potrivit ca o mănușă. Luni am putut să mă organizez, a trebuit să
identific din tot ce aveam la îndemână niște canale de comunicare care să se
poată plia și pe vârsta copiilor și am făcut și o probă cu ei”, explică
profesoara. Și de atunci a fost contactată de mulți colegi care i-au cerut sfaturi.
Această situație de criză a deschis noi oportunități pentru revitalizarea
modului de predare.
“E o perioadă prin care n-au mai trecut generațiile noastre
până acum, e fără precedent. Trebuie
să fim solidari și să ne susținem”, mai spune Elena Darie.
Ce resurse pot folosi profesorii
Ministerul Educației a trimis o informare la toate inspectoratele școlare prin care li se recomanda profesorilor să lucreze cu aplicațiile G Suite for Education și Office 365 A1, care sunt gratuite, și să ceară asistența experților de la Institutul pentru Științele Educației care au realizat proiectul CRED. Prin intermediul CRED, ei au făcut traininguri cu 18.000 de profesori care pot transmită în comunitățile lor ce au învățat.
“Este un moment în care putem face puţină presiune, deschidem un drum, de care să beneficiem pe termen lung. Realist vorbind, noi nu ne-am propus să înlocuim şcoala tradiţională cu cursurile online, pentru că este imposibil, din cauza multor limitări. Ce ne propunem noi este să continuăm procesul de învăţare, ca elevii să aibă acces la educaţie”, spune Jean Badea, şeful de cabinet al ministrului educației Monica Anisie.