Deşi toţi copiii se pot infecta cu virusul care cauzează COVID-19, aceştia nu se îmbolnăvesc la fel de des precum adulţii. Cei mai mulţi copii nu au simptome sau au simptome uşoare, ca la o răceală banală.
În Europa, prevalența minorilor e de 5% din totalul cazurilor. Și în SUA proporţia copiilor în numărul total de cazuri este mică. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie şi Asociaţiei Spitalelor de Copii, copiii reprezintă aproximativ 9% din totalitatea cazurilor de COVID-19 în SUA.
Copiii se internează mai greu, dar, dacă sunt internați, și ei au nevoie de ATI
De asemenea, odată făcută boala, ratele de spitalizare ale copiilor sunt mult mai joase decât pentru adulţi. Totuşi, dacă necesită internare, atunci copiii vor avea nevoie să fie trataţi într-o unitate de terapie intensivă la fel de des precum adulţii spitalizaţi, arată studii realizate de CDC (Centrul american pentru prevenţia şi controlul bolilor).
În plus, indiferent de vârstă, anumite patologii sau stări fizice pot creşte riscul de a dezvolta o formă serioasă de COVID-19.
Copiii cu obezitate, afecţiuni cardiace congenitale, boli genetice sau boli care afectează metabolismul şi sistemul nervos sunt la un risc crescut de a face o formă grave a infecţiei cu noul coronavirus.
De ce copiii reacţionează diferit la COVID-19?
Răspunsul nu este clar încă. Unii experţi sugerează că, de fapt, copiii s-ar putea să nu fie la fel de afectaţi de noul coronavirus, pentru că există alte coronavirusuri în comunitate care provoacă boli precum răceala comună.
Cum copiii răcesc mai des, sistemele lor imunitare ar putea fi mai bine pregătite să le ofere o anumită protecţie împotriva COVID-19.
Este, de asemenea, posibil ca sistemele imunitare ale copiilor să interacţioneze cu virusul diferit decât o fac sistemele imunitare ale adulţilor.
Unii adulţi par să se îmbolnăvească pentru că organismele lor reacţionează în mod exagerat la virus, ceea ce provoacă mai multe leziuni la nivelul organismului. Acest lucru pare mai puţin probabil la copii.
Rată de spitalizare mai mare la grupa de vârstă 0-4 ani
Dacă analizăm cazurile raportate de ţările europene în sistemul integrat european de supraveghere epidemiologică al ECDC, proporţia cazurilor spitalizate a fost cea mai mică la grupele de vârstă: 5-11 ani (3%) şi 12-18 ani (4%).
În schimb, la copiii mici (0-4 ani), unu din 10 cazuri a necesitat spitalizare. Spre comparaţie, la adulţi, proporţia cazurilor care necesită internare creşte odată cu vârsta, ajungând la 39%, respectiv 35% pentru grupele de vârstă 70-79 de ani şi 80-89 de ani. Datele sunt publicate într-un document oficial al ECDC, la jumătatea lui august.
Decesele COVID-19 printre copii sunt extrem de rare. Doar 6 din 19.654 de decese raportate în sistemul european integrat al ECDC sunt copii. Asta înseamnă o rată a mortalităţii de 0,03% la copii, faţă de 5,8% la adulţi.
E adevărat că rata mortalității la adulți e explicată în mare parte de decesele din categoriile de vârstă 60 plus, unde ratele de fatalitate pot ajunge chiar şi la 36% (la vârsta de 90 de ani sau mai mult).
Studiile şi metaanalizele de până în prezent, pe plan mondial, spun că între 2,5% şi 5% dintre cazurile pediatrice sunt infecţii severe sau critice.
Bebeluşii par să fie categoria cea mai vulnerabilă la dezvoltarea COVID-19 în formă severă, faţă de celelalte categorii de copii, însă în majoritatea cazurilor, evoluţia este în cele din urmă favorabilă, iar rata mortalităţii foarte scăzută: 0,006%.
Simptomele de COVID-19 la copii
Deşi copiii şi adulţii experimentează simptome similare de COVID-19, de regulă simptomele bolii la copii par să fie mai blânde şi mai asemănătoare cu ale unei răceli obişnuite. Majoritatea copiilor îşi revin într-o săptămână, două. Aceste simptome pot include:
- febră
- congestie nazală sau dimpotrivă
- tuse
- durere în gât
- respiraţie dificilă
- oboseală
- durere de cap
- dureri musculare
- greaţă sau stare de vomă
- diaree
- lipsă de apetit.
Dacă copilul tău are simptome de COVID-19 şi crezi că ar putea să aibă infecţia, sună medicul de familie. Ţine copilul acasă şi departe de alţi oameni pe cât de mult posibil – cu excepţia acordării de îngrijiri medicale.
Dacă există această posibilitate, aranjează astfel încât să aibă un dormitor şi/sau o baie doar pentru el, care să nu fie împărţită cu ceilalţi membri ai familiei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro