Cum se modifică legea privind violența în familie: Apare ordinul de protecţie provizoriu, ce permite poliţistului să acţioneze imediat pentru a proteja victima

El a explicat că, prin proiectul adoptat joi de Guvern, se reglementează un ordin de protecţie provizoriu, un instrument care îi va permite poliţistului să ia nişte măsuri speciale, într-un mod rapid, astfel încât victimele violenţei domestice să fie protejate în timp cât mai scurt.

”Prin acest ordin de protecţie provizoriu, care este un document, un instrument, dacă vreţi, poliţistul respectiv poate să asigure şi securitatea victimei în cazul în care aceasta se află într-un pericol iminent desigur, şi să înlăture îndată agresorul din domiciliu”, a precizat Nelu Barbu, într-un briefing de presă organizat după ședința Executivului.

Barbu a explicat că acest ordin de protecţie provizoriu este complementar ordinului de protecţie deja existent în legislaţie încă din 2012, dar noutatea este că se emite de către poliţist și nu de către judecător.

”Este un lucru foarte important, se emite de îndată, are caracter executoriu, nu are un termen anume, nu are somaţie, are valabilitate cinci zile, cu posibilitatea de prelungire până la emiterea ordinului de protecţie. Cu alte cuvinte, după ce poliţistul emite acest ordin de protecţie provizorie, documentul trebuie confirmat de un procuror, într-un termen anume – de 24 de ore -, pe baza declaraţiilor, evident, şi a probelor adunate de poliţist la faţa locului. Ulterior, procurorul va avea obligaţia să transmită acest ordin de protecţie provizoriu judecătorului, cu tot cu dovezile existente, şi acesta se va pronunţa pentru emiterea sau nu a unui ordin de protecţie”, a precizat Barbu.

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

Purtătorul de cuvânt al Executivului a adăugat că, practic, prin această reglementare, „poliţistul va avea dreptul şi obligaţia să se deplaseze la domiciliul victimei, să intre în domiciliu, chiar şi cu forţa, şi să emită acest ordin de protecţie provizoriu prin care să înlăture de îndată agresorul, chiar şi în condiţiile în care agresorul este titularul contractului de proprietate unde are loc agresiunea”.

„Se face, bineînţeles, cercetarea la faţa locului, asta e de la sine înţeles, dar există şi o fişă de risc sau un formular de risc prin care poliţistul stabileşte un grad de risc în baza evaluării în momentul în care ajunge. Sunt şi câteva criterii în acest formular pe care poliţistul le are în vedere în legătură cu agresivitatea, cu violenţa, persoane care ar fi în dificultate în locuinţa respectivă şi pe baza acestui formular poate emite acest ordin de protecţie provizoriu şi poate dispune şi măsuri pentru agresor. De exemplu: evacuarea din domiciliu cu interdicţia de a reveni pe toată durata valabilităţii ordinului de protecţie, stabilirea unei distanţe minime de apropiere de victimă, de domiciliu, de locul de muncă, de şcoală, în funcţie de ce întâmplă, se confiscă cheile de la locuinţa respectivă, dacă se ia măsura să fie scos din locuinţă, şi, bineînţeles, dacă există arme”, a mai spus Nelu Barbu.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

În plus, în lege se specifică în mod clar că ordinul de protecţie provizoriu şi ordinul de protecţie vor fi monitorizate de poliţist, iar nerespectarea măsurilor dispuse prin cele două instrumente constituie infracţiune, și se pedepsește cu închisoarea de la o lună la un an.

”În acest proces de monitorizare, poliţistul, practic, poate face tot felul de verificări,  toate aceste măsuri pe care le iau poliţiştii pentru a se asigura că persoana respectivă nu încalcă ordinul de protecţie provizoriu. Este foarte importantă această precizare pentru că, prin această lege, pentru agresor se introduce obligaţia de a purta permanent sistem electronic de supraveghere, sau brăţara electronică cum o mai ştim noi în limbajul curent. Dar trebuie să fie îndeplinite anumite condiţii. Agresorul trebuie să fi fost obligat să păstreze o distanţă minimă determinată faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de rudele acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate. Agresorului trebuie să îi fi fost interzis a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic”, a mai explicat Barbu.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Citește și: Temperaturile de vară din timpul iernii duc la slăbirea organismului și apariția unor boli grave

Urmărește-ne pe Google News