Cum se pot dizolva contractele pe timp de coronavirus. Firmele și persoanele fizice renunță la obligații invocând o prevedere simplă

Un avocat explică cum se pot rezilia, cu plata sumelor de bani datorate până în momentul anulării, contracte cu furnizorii, de închiriere, de prestarea anumitor servicii. Măsura este valabilă pentru ambele părți semnatare ale unui asemenea contract. Asta înseamnă că și furnizorul tău are dreptul să-ți sisteze contractul, cel puțin teoretic, pentru că și firmele mari sau mici au nevoie de lichidități.

Restricțiile impuse prin ordonanțele militare au restrâns sau suspendat activitatea multor categorii profesionale, fapt ce a dat naștere unor situații noi, nemaiîntâlnite până acum. Astfel, zeci de mii de societăți comerciale, persoane fizice autorizate, meseriași sau mici întreprinzători au fost forțați să își sisteze activitatea pe durata stării de urgență.

Ce se întâmplă însă cu întregul lanț de drepturi și obligații existente la nivelul acestui segment de activitate ? Ce au de făcut cei ce au calitatea de angajați sau de angajatori, a căror activitate nu se mai poate desfășura ? Interpretarea legislativă a fost oferită pentru Libertatea de avocatul Sabina Hincean din Baroul București.

Forța majoră invocată de angajator. Se poate încheia un contract de muncă și folosindu-se prevederea de ”forță majoră”

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

„Prin derogare de la alte dispoziții legale, în contractele aflate în derulare poate fi invocată forța majoră conform dispozițiilor art. 1.351 alin. (2) din Codul civil, ce definesc forța majoră drept împrejurarea externă imprevizibilă, absolut invincibilă și inevitabilă care împiedicăpersoana fizică sau juridică să-și îndeplinească obligațiile contractuale asumate.

În cazul de față, o asemenea împrejurare constă în măsurile excepționale de întrerupere parțială sau totală a activității unor categorii de persoane fizice sau juridice, dispuse de către autorități pentru prevenirea răspândirii epidemiei de coronavirus” a spus avocatul Sabina Hincean.

„Societățile comerciale a căror activitate a fost afectată, pot invoca forța majorădrept temei justificativ al suspendării de drept a contractelor individuale de muncă ale angajaților, potrivit dispozițiilor art. 50 lit. f) din Codul muncii. Notificarea suspendării se face către Inspectoratul Teritorial de Muncă, cu dovedirea prin orice mijloace de probă a cauzei de forță majoră. Pe toată durata suspendării contractului, angajatul nu va munci și nici nu va fi plătit, urmând ca relația contractuală să fie reluată la momentul la care starea de urgență încetează” a precizat Sabina Hincean.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Angajații în șomaj tehnic pot oricând fi chemați la muncă

O altă variantă ar fi șomajul tehnic, variantă abordată și de Guvernul României, care urmează a acorda pe perioada stării de urgență 75% din salariu către angajat.

„Dispozițiile art. art. 52 al. 1 lit. c) Codul muncii prevăd și posibilitatea suspendării executării contractului de muncă, pentru motive economice, tehnologice sau structurale în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității – variantă ce este mult mai potrivită pentru societățile a căror activitate este afectată doar parțial prin măsurile excepționale generate de starea de urgență. În această situație, pe durata reducerii sau a întreruperii temporare a activității, salariații care nu mai merg la muncă au dreptul la cel puțin 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, însă pe perioada de „șomaj tehnic”, aceștia pot fi rechemați oricând la muncă deoarece ei rămân la dispoziţia angajatorului” a mai spus avocata.

Cum se poate încheia un contract de închiriere în vremea coronavirusului

Firmele au între ele diferite contracte aflate în derulare, și la fel, persoanele fizice sunt și ele angajate în asemenea obligații. Intră aici contractele de furnizare de utilități, diferite servicii sau contractele de închiriere.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

Iată în ce condiții pot fi încheiate asemenea contracte.

“În relațiile cu partenerii contractuali, societățile a căror activitate este afectată de măsurile dispuse de autorități, pot invoca forța majoră pentru a înlătura răspunderea neexecutării contractelor. Chiar dacă circumstanțele externe ce au provocat existența forței majore sunt de notorietate publică, existența acestor circumstanțe și efectele lor asupra îndeplinirii obligațiilor asumate trebuie notificate partenerului contractual, sub sancțiunea neluării în seamă și continuării contractului în condițiile și termenele în care acesta a fost încheiat. Cu alte cuvinte, dacă un agent economic nu notifică forța majoră, contractul continuă iar facturile curg. O soluție echitabilă în acest sens este ca cel afectat să notifice partenerul contractual cu privire la forța majoră, solicitând modificarea termenelor și condițiilor contractuale sau chiar suspendarea sau rezilierea contractului pentru imposibilitatea vădită de a presta obligațiile ce îi revin.

În opinia mea, chiar dacă dispozițiile O.U.G. 29/2020 prevăd doar beneficiul amânării la plată al serviciilor de utilități și chirie, în situația suspendării totale a activității, se poate notifica suspendarea executării contractelor respective, întrucât nimeni nu poate fi obligat la plata unor servicii de care nu a beneficiat efectiv pe perioada suspendării sau încetării activității ” a precizat Sabina Hincean.

“Starea de urgență este o măsură excepțională, cu un impact deosebit îndomeniul social și economic, ce are ca efect principal suspendarea sau limitarea exercițiului anumitor drepturi și libertăți cetățenești. În acest context, prin OUG 29/2020 Guvernul a stipulat o serie de măsuri cu privire la intreprinderile mici și mijlocii a căror activitate a fost afectată datorită deciziilor emise de autoritatile publice competente.

Astfel, companiile care si-au intrerupt activitatea total sau partial  pe perioadastarii de urgență decretate, au posibilitatea de a obține la cerere, de la Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, un certificat de situație de urgență. În baza acestui certificat, aceste societăți beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și de amânarea la plata a chiriei pentru imobilul cu destinatie de sediu social și de sedii secundare.

Merită menționat faptul că în alte țări europene (Anglia, Franța, Italia), nu estenecesară obținerea unui certificat care să ateste un fapt de notorietate publică – în raport de obiectul de activitate, al societăților afectate de aceste măsuri excepționale, iar Statul oferă ajutoare publice sub formă de subvenții, care acoperă până la 80% din valoarea utilităților.

La noi, amânarea la plată a serviciilor nu oferă decât o soluție de moment lablocajul financiar existent, căci după sistarea stării de urgență, aceste obligații devin scadente și pot antrena falimentarea în masă a unor întregi categorii de comercianți.”

Sursa foto: Pixabay

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro