ComenteazăForfotă mare pe la casele oamenilor din Republica Moldova. Au rămas doar două zile şi creştinii moldoveni marchează Crăciunul pe stil vechi. Gospodariipregătesc din timp daruri pentru preotul care le va călca pragul casei în ajun de Crăciun. Pentru a reuși să ajungă la toate familiile din localităţile Republicii Moldova, preoții încep ritualul cu trei zile înainte de Crăciun. La fiecare gospodărie, preotul este răsplătit cu dulciuri şi colaci.
Creştinii noştri de acum de două mii de ani, sărbătoresc naşterea mântuitorului Isus Hristos. Toţi aşteaptă cu mare bucurie această sărbătoare. Noi mergem din casă-n casă pentru a aduce marea bucurie oamenilor că s-a născut Hristos. Oamenii aşteaptă cu drag această sărbătoare.
Anatolie Benzari, parohul bisericii “Alexandru cel Bun”, Soroca:
După ce preotul i-a binecuvântat pe gospodari, aceştia
încep pregătirile pentru masa de sărbătoare. Femeile gătesc de zor bucate
dintre cele mai alese: răcituri, sarmale, şi plăcinte. De asemenea, gospodinele
s-au grăbit să coacă şi Crăciunei – simbolul sărbătorii.
Am fiert laptele, am bătut ouăle, nu sunt de post. I-am lăsat să se odihnească pe vatră, acum am făcut bilişoarele, după asta le sucim aşa, le învârtim. Uite, a ieşti din prima. Îl punem în tavă la odihnit, pe urmă îl ungem cu ou şi îl dăm la cuptor. Iată aşa arată Crăciunelul nostru.
Ludmila GușiUDMILA Gusin, gospodină din Orhei:
Sacrificarea porcului, o altă tradiție respectată în Moldova
Un alt obicei păstrat de gospodarii moldoveni este şi tăiatul porcului în ajun de Crăciun. Este un adevărat ritual. Sunt chemate rudele, dar şi vecinii pentru a participa la sacrificarea godacului. De regulă, animalul care urmează să fie tăiat este hrănit bine şi îngirijit timp de un an de zile, pentru a cântări peste 100 de kg. După ce porcul este sacrificat, carnea merge în oalele de la bucătărie pentru a fi pregătită cu mare iscusinţă de către gospodine. Întregul ritual se termină cu pomana porcului – o masa unde se aşează şi mănâncă cei care au participat la sacrificare.
Cetele de colindători bat la ușile gospodarilor
Colindatul este unul dintre obiceiurile principale ale
Crăciunului. Tradiţional, copiii sunt primii care merg cu colindatul pe la
casele oamenilor, cu o zi înainte de Crăciun.
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău a găzduit, în aceste zile, Sărbătoarea Colindelor – un adevărat regal al cântecelor relgioase dedicate naşterii lui Hristos. Îmbrăcaţi în straie tradiţionale, colindătorii din şapte coruri bisericeşti din Moldova au încântat vizitatorii muzeului.
Sunt nişte tradiţii şi obiceiuri foarte vechi pe care noi, cei maturi, suntem obligaţi să transmitem celor mai mici, care vin din urmă, fiindcă aceasta este istoria noastră, acestea sunt obiceiurile noastre, acestea sunt tradiţiile noastre.
Vladimir Cucereavâi, primar în Taraclia:
„Ne propunem, în primul rând, să promovăm colindatul autentic din Republica Moldova şi al doilea mesaj, care este foarte important în aceste zile de sărbătoare este mesajul naşterii domnului Iisus Hristos, Mântuitorul tuturor creştinilor”, spune și Petru Vicol, directorul Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală.
În anul 2013, colindatul de ceată bărbătească a fost înscris în lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Este primul element tradiţional moldovenesc înscris în acest registru mondial. Dosarul privind înscrierea acestui obicei în patrimoniul UNESCO a fost elaborat împreună cu specialiști din România.