ComenteazăLuna aceasta s-au împlinit 45 de ani de la cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter din 1977. Seismul a făcut peste 1.500 de victime în România aproape 1.400 dintre ele doar în București. Peste 11.300 de oameni au fost răniți.
Libertatea l-a rugat pe Matei Sumbasacu să explice cum apare un astfel de seism și care este diferența dintre intensitate și magnitudine.
Matei Sumbasacu are 33 de ani și un masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic. ONG-ul pe care l-a fondat se ocupă de găsirea și implementarea unor proiecte pentru conștientizarea asupra riscului la cutremur.
Anul trecut, Re:Rise, împreună cu ARCEN, a lansat „Cum poți supraviețui unui cutremur?”, un ghid de pregătire în cazul unui seism. Luna aceasta vor fi distribuite 50.000 de exemplare ale acestui ghid.
1. Ce este un cutremur și cum apare?
Suprafața Pământului este formată din foarte multe plăci tectonice care plutesc pe magmă. Plăcile astea se mișcă și se expandează, pentru că se formează pământ nou, din lavă întărită. Plăcile tectonice se împing una într-alta până când scapă.
Când scapă, scapă ori una peste alta, ori una sub alta, ori scapă în paralel.
Un cutremur este o eliberare de energie care se tot acumulează, o acumulare imensă de energie. La un moment dat, plăcile tectonice, la intersecția dintre ele, unde se ating, scapă și apoi se reașează.
2. Cum se măsoară intensitatea?
Sunt două lucruri diferite: magnitudine și intensitate. Intensitatea se referă la efectele unui cutremur, magnitudinea se referă la energia totală eliberată.
Intensitatea se măsoară după cutremur, în funcție de o scară cu prevederi foarte subiective și empirice. Cum ar fi: au apărut fisuri la colțurile peretelui, s-a desprins tencuiala, s-au prăbușit coșurile de fum. Toate astea semnifică un anumit grad de intensitate seismică. Și oamenii se duc, observă aceste efecte, le notează și în funcție de asta spun că seismul a avut intensitatea X în locul Y. Pentru că un cutremur are multe intensități în funcție de locul în care te uiți.
De exemplu, un cutremur vrâncean are o intensitate mare în jurul epicentrului și până în București, dar dacă te duci în Cluj, intensitatea aceluiași cutremur va fi una mică, pentru că efectele vor fi diminuate până acolo.
Sigur că și starea fondului construit are efect asupra intensității. Dar se consideră că fondul construit este destul de mare și de relevant ca eșantion, astfel încât o clădire să nu facă mare diferență de ecuația generală. Pentru că intensitatea se calculează pe ansamblu, pe zonă, oraș. Putem avea cutremure cu magnitudini mici și intensități mari, la fel cum putem avea cutremure mari cu intensități mici.
Aria de influență a unui cutremur o poți proiecta ca un con cu vârful în jos care pleacă din epicentrul lui și se duce spre suprafață. Cu cât e mai jos acel cutremur e evident că aria afectată la suprafață va fi mai mare. Dar asta înseamnă și că energia se va disipa pe o arie mai mare.
Când se întâmplă un cutremur în Vrancea, chiar dacă este o magnitudine mare, intensitățile sunt mai mici decât ar fi la un cutremur de suprafață, care ar afecta o zonă mult mai mică. Toată energia aia eliberată pe o zonă mică s-ar disipa doar în acea zonă restrânsă.
3. Ce sunt replicile unui cutremur?
Nu sunt seismolog, dar pot să spun că replicile unui cutremur au rămas o enigmă de rezolvat. Nu știm cum apar replicile, nu știm dacă, atunci când scapă energia eliberată de plăcile tectonice, scapă toată sau doar s-a agățat în cealaltă placă tectonică și va scăpa iarăși. Se poate ca energia eliberată la primul cutremur să fie atât de mare încât să rămână foarte puțină și replicile să fie aproape inexistente. Se poate, de asemenea, să fie mai puternice decât cutremurul inițial.
Recent, s-a descoperit în SUA (cercetarea făcută de Universitatea din Oregon a fost publicată în 2018 în revista Nature, n.r.) că un cutremur de undeva poate declanșa un cutremur altundeva.
Avem sursa Vrancea și am mai avea o sursă, să zicem în Suceava. Pe aceeași falie, adică aceeași placă, sau pe falii diferite. S-ar face un cutremur în Vrancea și acel cutremur, din cauză că a mișcat toată configurația plăcilor tectonice, ar putea antrena cealaltă sursă seismică să producă și ea un cutremur. Ca o replică non-locală.
4. Cu cât timp înainte putem ști că va veni un cutremur?
Sunt două lucruri aici: vorbim de predicție seismică sau de avertizare timpurie. Avertizarea timpurie avertizează populația asupra unui eveniment care deja a început să se producă. Deci e vorba de cât de repede îl detectezi și transmiți semnalul de alarmă.
Predicția este să știm când va avea loc un cutremur, unde și cu ce magnitudine și intensitate.
Noi suntem privilegiați în ceea ce privește avertizarea timpurie. Avem o sursă seismică cât de cât localizată, prin Vrancea, care afectează mare parte din țară. Spre deosebire de majoritatea covârșitoare a zonelor seismice din lume, unde sunt destul de localizate.
Avem niște senzori seismici în zona aia, care sunt cuplați la un algoritm care încă de la primele oscilații poate să estimeze cam cât de puternic este seismul respectiv, cu o oarecare abatere.
Mecanismul e așa: începe seismul în Vrancea, se fac acele prime zdruncinături, senzorii le înregistrează și se activează o alarmă în cazul în care estimarea este de peste 4,5 grade. Prin unde radio se transmite semnalul către București. Asta ne dă cam 20-30 de secunde de la momentul transmiterii semnalului din Vrancea până să ajungă cutremurul în București.
Undele seismice sunt mult mai încete decât undele radio care transmit semnalul. Ele călătoresc prin pământ, se mișcă mai greu. Și atunci, diferența asta de 30 de secunde provine din această dificultate.
În alte zone ale țării, intervalul e mai mare. La Craiova, de exemplu, e de 40 de secunde. La Câmpina și Ploiești, ar fi vreo vreo 5-10, că sunt mai aproape.
Estimăm magnitudinea din înregistrări și apoi putem să transmitem un semnal. Dar nu prezicem, el are loc în momentul în care noi transmitem semnalul.
5. Cât de exact putem prezice un cutremur major?
În ceea ce privește predicția seismică, deocamdată suntem foarte departe. Sunt tot felul de teorii, dar sunt doar niște teorii. Se cercetează de mulți ani chestia asta cu precursorii seismici, fără rezultate notabile. Adică nimeni nu a reușit o predicție seismică.
Au mai fost acele inițiative antreprenoriale care ne-au bântuit și pe noi acum câțiva ani, când au venit băieții ăia să ne spună că pot prezice cutremure cu zile, ore înainte. Le-a picat victimă și fostul viceprimar Bădulescu.
Există acești precursori seismici, adică ne uităm la niște semne care să ne prevestească faptul că va avea loc un cutremur, dar pentru a face o predicție corectă, trebuie să zici locul, momentul și magnitudinea.
Precursorii seismici sunt, de exemplu, perturbări ale ionosferei.
Avem un strat de aer încărcat electric. Din când în când, sarcinile electrice se perturbă, de obicei când apar descărcări electrice importante.
În cazul unui cutremur, teoria e cam așa: înainte ca eliberarea de energie să intre în faza ei acută, să devină violentă, încep să aibă loc niște mici alunecări, niște cedări, fisuri de roci, ciocniri, cu câteva ore, zile înainte. Printre aceste ciocniri de roci și ruperi de astfel de straturi de roci, se numără și cuarțurile. Ele, când se rup, emit o sarcină electrică. Nu știu dacă sunt doar ele, dar fiind foarte multe în adâncuri, dacă încep să se rupă cu ceva zile sau ore înainte, există o perturbare a ionosferei. INFP-ul cred că are un astfel de observator. Și poate vedea și observa că se poate să fi început ruperile alea de cuarțuri și astfel sarcinile electrice ajung în ionosferă și o perturbă. Asta înseamnă că în scurt timp va începe să se rupă și o să scape plăcile și o să fie cutremur.
Dar de la a observa niște perturbații în ionosferă care preced cutremurele până la ajunge la a prezice… Este încă un nivel explorator. Poate să fie o perturbare mare, dar cutremurul să aibă loc la luni după.
Foto: Gabriel Miron