1 comentariuCOVID-19 este doar ultima dintre bolile mortale care au circulat de-a lungul timpului în societate.
De la ciuma bubonică la holeră, variolă sau SIDA, numeroase boli au provocat epidemii globale care s-au soldat cu zeci de milioane sau sute de milioane de decese.
Unele boli au fost eradicate, unele au fost aduse sub control, în special în țările cu servicii de sănătate de calitate. Majoritatea patogenilor care le-au provocat nu au dispărut însă.
Ciuma bubonică e încă prezentă, dar puțini oameni mai mor azi
Acum zeci de generații, strămoșii noștri s-au confruntat cu ciuma bubonică, cunosută sub numele de Moartea Neagră.
Boala, provocată de o bacterie transmisă de puricii de pe șobolani, și apoi prin intermediul picăturilor de salivă ale oamenilor infectați, a fost devastatoare: sute de milioane de oameni au murit, timp de 2.000 de ani.
În total, până acum, au izbucnit trei epidemii majore de ciumă bubonică, prima în anul 541.
Cea mai mortală a avut loc în perioada 1346-1353.
Ciuma mai este prezentă și acum, în special în anumite regiuni din Africa, dar și în Asia și nu numai, însă numărul deceselor este relativ mic: 584 de oameni au murit în perioada 2010-2015. Boala este tratată cu antibiotice.
Se presupune că boala a fost adusă sub control prin măsuri stricte de carantină și prin îmbunătățirea măsurilor sanitare, printre altele.
Totuși, ”niciuna dintre aceste măsuri nu ar fi putut funcționa dacă nu am fi înțeles felul în care loc transmiterea bolii”, spune Steven Riley, profesor de dinamica bolilor infecțioase la Imperial College London.
Iar lucrul acesta este valabil și în prezent.
Variola, o boală eradicată de știință
Variola este una dintre cele mai mortale boli cunoscute de oameni.
Mai multe epidemii au avut loc de-a alungul timpului, iar prima a fost înregistrată oficial în 1520.
Virusul variolei se răspândea prin intermediul picăturilor de salivă din gură sau al secrețiilor nazale.
La apogeul său, boala omora aproape o treime din oamenii infectați. Potrivit estimărilor oficiale, în jur de 300 de milioane de oameni au murit de variolă doar în secolul XX.
În total, cifra deceselor trece cel mai probabil de 350 de milioane.
În prezent, nimeni nu mai moare de variolă. Boala a fost complet eradicată mulțumită unui vaccin dezvoltat în 1796 de medicul britanic Edward Jenner și de eforturile comunității științifice.
A fost însă nevoie de două secole pentru eliminarea completă a bolii.
Variola rămâne azi singura boală care a fost eradicată în acest fel.
Holera – boala țărilor sărace
Boala, cauzată de apa sau mâncarea contaminată cu o bacterie, a ucis milioane de oameni și a declanșat șapte pandemii, cea mai importantă în 1816, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Boala a fost practic eliminată din țările occidentale, dar rămâne un pericol major în multe țări cu un nivel redus de trai și ucide în continuare între 100.000 și 140.000 de oameni pe an.
Soluțiile pentru controlarea acestei boli sunt dureros de simple: canalizare modernă, tratarea apei, dar nu stau încă la îndemâna tuturor țărilor.
Gripa: amenințarea sezonieră care ucide sute de mii de oameni în fiecare an
Mai multe pandemii de gripă au avut loc în timpul ultimelor generații, cea mai mortală din ele fiind cea provocată de ”Gripa Spaniolă”, care a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni în întreaga lume.
Virusul H1N1, mai exact o tulpină agresivă a acestui virus, este cel care a provocat Gripa Spaniolă. După două valuri puternice, această tulpină și-a pierdut agresivitatea și a devenit versiunea ceva mai benignă care circulă și în ziua de azi.
Ca în cazul pandemiei provocate de noul coronavirus, izolarea și carantina sunt măsurile care încetinesc transmiterea bolii.
Dar Gripa Spaniolă nu a fost singura pandemie gripală cu efecte grave. Gripa din Hong Kong, din 1968, a ucis un milion de persoane și încă circulă ca gripă sezonieră.
La fel, gripa porcină, o versiune a virusului H1N1, care a infectat aproape 21% din populația lumii în 2009.
Gripa continuă să reprezinte o amenințare pandemică, spune profesorul Riley. În plus, riscăm să ne confruntăm cu așa-numita gripă banală, care și în formele ei ușoare ucide în jur de 650.000 de oameni în fiecare an.
Epidemia de HIV
Acum 40 de ani, un virus înfricoșător făcea ravagii în întreaga lume. SIDA, produsă de virusul HIV, a fost declarată la momentul respectiv de către OMS epidemie globală, deși unii experți o considerau pandemie.
Virusul imunodeficienței umane (HIV) se transmite de la o persoană infectată prin 3 moduri: cale sexuală, materno-fetal și prin sânge.
Până în prezent, boala a ucis peste 32 de milioane de persoane.
Transmiterea bolii a fost încetinită prin progresele obținute în tehnicile de diagnosticare și prin campaniile de prevenție care au vizat schimbarea obiceiurilor sexuale și oferirea de ace curate pentru dependenții de droguri injectabile.
Cu toate acestea, în jur de 690.000 de oameni au murit de SIDA în 2019, potrivit cifrelor OMS.
Șansele de supraviețuire au legătură directă cu țara în care locuiesc persoanele infectate. Un bolnav dintr-o țară occidentală va avea acces la servicii de sănătate eficiente și la tratament cu antiretrovirale, ceea ce înseamnă că va avea o viață lungă și relativ sănătoasă.
SARS și MERS, coronavirusurile mai ușor de controlat
Sindromul Respirator Acut Sever (SARS), prima epidemie mortală cauzată de un coronavirus, a ucis mai bine de 800 de oameni între 2002 și 2003, potrivit OMS.
În iulie 2003 deja nu mai apăreau noi cazuri, așa că OMS a declarat epidemie încheiată.
Puțin mai târziu, Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu a provocat la rândul său peste 900 de decese, marea majoritate în Peninsula Arabică.
Riscul de infectare cu virusul care provoacă MERS, cunoscut sub numele de Mers-CoV, este redus în Europa, dar crescut în continuare în Orientul Mijlociu. Oamenii sunt infectați în general de cămile.
COVID-19, o epidemie în desfășurare
Boala cauzată de virusul Sars-CoV-2 a apărut la începutul anului, deși unele indicii arată că ar fi putut fi prezentă de la sfârșitul lui 2019, și a ucis peste un milion de persoane.
Bilanțul total al deceselor va fi probabil mult mai mare, în condiția în care pandemia este în plină desfășurare.
Sars-Cov-2 este înrudit cu virusul care a provocat SARS, dar este considerat unic din mai multe puncte de vedere: gama largă de simptome și nivelul ridicat de transmitere inclusiv din partea oamenilor fără simptome sau care nu au dezvoltat încă simptome.
Acesta este de altfel și motivul pentru care multe populații din întreaga lume nu au reușit să îl aducă sub control.
În prezent sunt testate mai multe tratamente și mai multe vaccinuri, dar până când efectul lor în prevenirea și tratarea bolii va fi vizibil, există în continuare un risc foarte mare de infectare.
Pentru experți, orizontul de timp pentru aducerea epidemiei sub control variază, dar în mod cert nu este unul foarte apropiat.
”Cu siguranță că, în cinci ani,sau mai devreme în cel mai bun caz, vom avea un vaccin foarte eficient care va fi folosit în toată lumea sau ne vom fi confruntat cu boala suficient de mult pentru a acumula destulă imunitate și pentru a afla cum să trăim cu focare mici și recurente”, spune Steven Riley, profesorul de la Imperial College London.
Riley este încrezător că, deși noul coronavirus reprezintă o provocare deosebită, efortul global de combatere va avea succes.
Istoria a arătat însă că în vreme ce virusul variolei, spre exemplu, a fost eradicat din circulație, cei mai mulți patogeni au rămas printre noi. Pandemiile s-au încheiat, dar virusurile și bacteriile care le-au provocat nu au dispărut.