Ce informații veți găsi în articol

Hepatitele acute virale sunt boli produse de virusurile hepatitice. Ele afectează ficatul dar pot îmbolnăvi tot organismul. Anumite virusuri hepatice pot evolua către forme cronice, cum ar fi ciroza sau cancerul hepatic.

Cum se transmite hepatita A

Este numită şi boala „mâinilor murdare”. Această hepatită se transmite pe cale digestivă (de la fecale care contaminează alimentele). Deși nu se cronicizează poate fi severă la adulţi. Virusul hepatitei A este un virus ARN, care poate avea capacitate infectantă pe o perioadă de mai mulți ani. Rezistă la temperaturi de la – 20 până la 56 de grade, în mediu acid și uscat. Virusul poate fi distrus prin fierbere și prin clorinarea apei.

Cum se poate evita? Prin vaccinare (se solicită medicului de familie). Dar vaccinarea crează o imunitate de scurtă durată (boala poate să apară după 10 ani de la vaccinare). Există și categoria celor care au anticorpi IgG antiVHA, care nu necesită vaccinare (fiindcă au facut infecția și au imunitate).

Cum se transmite hepatita B

Se poate transmite pe 3 căi:

  1. La naştere, de la mamă la copil. Dacă se administreaza copilului la naștere în primele 12 ore Imuno-globuline anti VHB (HBIG), nu este obligatorie cezariana. Copilul poate fi și alăptat la sân. La noi mamele trebuie să cumpere din farmacii imuno-globuline și vaccin antiVHB (acesta se face gratuit în maternități).
  2. Pe cale sexuală.
  3. Prin contact cu sânge contaminat, în urma transfuziilor, a seringilor refolosibile, la cabinetele stomatologice care nu respectă igiena, prin instrumente de manichiură-frizerie, endoscopii, tatuaje care nu sunt sterilizate sau de unică folosință etc.

Virusul este rezistent în mediul extern, nu poate fi distrus de alcool sau alte dezinfectante uzuale. Este distrus prin fierbere mai mult de 60 de minute, prin autoclavare, prin tratare cu formol, clorhexidină.

Se transmite de către bolnavii care au deja hepatită acută sau persoanele infectate fără simptomatologie, cu contagiozitate care începe la 1-2 săptămâni de la infecție.

Virusul hepatitei B se poate depista în urma analizelor la cerere, de rutină, la angajare sau la donare. Dacă analizele ies prost se recomandă vaccinarea, în trei doze, după următorul grafic: momentul primului vaccin, doza a doua va fi administrată după o lună, iar al treilea rapel la 6 luni. Este indicată mai ales la adulţii tineri, care pot intra în contact (pe cale sexuală sau prin instrumente nesterile) cu virusul B. Vaccinarea asigură protecție 95% împotriva bolii.

Cum se transmite hepatita C

Principala cale de transmitere este sângele contaminat (transfuzii, droguri, tatuaje, instrumente nesterile etc). Transmiterea acestui tip de hepatită pe cale sexuală este discutabilă, se întâmplă destul de rar (sub 6%).

Pacienții cu acest tip de hepatită se încadrează mai frecvent în categoria consumatorilor de droguri intravenoase, a persoanelor care au suferit transfuzii multiple, a bolnavilor de hemofilie, pacienților cu insuficiență renală cronică care necesită hemodializă, persoanelor infectate cu HIV și homosexualilor.
Receptivitatea este generală. Evoluția după infecția acută se poate face spre vindecare, sau spre cronicizare. În final poate apărea ciroza hepatică sau carcinomul hepatic.

Nu există vaccin. Trebuie evitat contactul cu sângele infectat. De-a lungul timpului, tratamentul antiviral şi-a dovedit eficienţa.

Cum se transmite hepatita D

Are aceleaşi căi de transmitere ca şi hepatita B, cu care se asociază obligatoriu. 10% din pacienţi din România sunt infectați și cu virusul hepatitei B. Prevenirea infecţiei se poate face numai prin vaccinarea antihepatită B.

Virusul hepatitei D necesită prezența concomitentă a virusului hepatitei B pentru a se putea replica. Virusul se transmite pe cale parenterală. Riscul este pentru pacienții care necesită transfuzii multiple, consumatorii de droguri intravenoase.

Cum se transmite hepatita E

Virusul hepatitei E se transmite ca și cel al hepatitei A, pe cale fecal-orală, prin apă contaminată sau prin ingerarea unor produse animale sau crustacee insuficient preparate termic. Se mai poate tansmite prin transfuzii cu produse din sânge infectat sau de la mamă la făt.

Infecția cu virusul E are multe asemănări cu hepatita cu virus A. Virusul E poate cauza epidemii și determina mortalitate crescută la femeile însărcinate.

Infecția simptomatică este cel mai frecvent întâlnită la adulții tineri cu vârste cuprinse între 15-40 de ani. Deși infecția este frecventă la copii, în cele mai multe cazuri boala este asimptomatică, rămânând nediagnosticată.

În cazuri rare hepatita acută E se poate croniciza cum e cazul pacienților cu transplant de organ sub tratament imunosupresiv sau poate evolua spre hepatită acută fulminantă și deces. Hepatita acută fulminantă apare mai frecvent în timpul sarcinii, ceea ce poate duce la o rată a mortalității de până la 20% în rândul femeilor gravide în al treilea trimestru.

Pentru prevenire se recomandă îmbunatățirea măsurilor igienico-sanitare și accesul la apă potabilă necontaminată.

În condiții normale, boala se vindecă spontan, fară tratament. Se recomandă repaus, dietă echilibrată, evitarea substanțelor hepatotoxice (alcool) și tratament hepatoprotector.  Nu există o terapie antivirală specifică pentru hepatita E.

  • Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.

Urmărește-ne pe Google News