Cum se tratează în România o boală extrem de gravă: serul salvator, de negăsit în țară fiindcă expiră pe stoc. „Ne aprovizionam din Rusia până de curând”

Medicii de la Ploiești au cerut ajutor colegilor din Chișinău de unde au primit două doze din serul necesar. Marți, 23 aprilie, a fost cerută încă o doză tot din Republica Moldova, starea pacientului fiind ameliorată, dar în continuare critică. 

Bărbatul diagnosticat cu această boală rară a început să aibă simptome digestive (scaune diareice cu sânge, vărsături, ulterior constipație) în data de 10 aprilie 2024, dar s-a prezentat la Spitalul Orășenesc Urlați abia în data de 12 aprilie, când starea sa de sănătate s-a alterat serios.

A început să manifeste simptome neurologice, respectiv tulburări de vedere sau lipsă de apetit, se arată într-un comunicat al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Prahova. A primit un tratament specific simptomelor, dar fără rezultat, motiv pentru care a revenit la același spital în data de 16 aprilie 2024 într-o stare și mai gravă. 

Pe 17 aprilie 2024 a fost transferat la secția de boli infecțioase a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești, unde medicul infecționist de gardă a ridicat suspiciunea de botulism. Bărbatul avea deja simptome neurologice evidente, precizează DSP Prahova: ptoza palpebrală (n.r. – căderea pleoapelor), midriaza (n.r. – mărirea pupilei), tulburări de deglutiție (n.r. – dificultăți la înghițire).

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

Bărbatul a afirmat în fața medicului curant că, în data de 9 aprilie 2024, a consumat singur, în totalitate, două conserve de pește în ulei.

În data de 23 aprilie, analizele medicale au confirmat prezența toxinei botulinice, potrivit unui comunicat al DSP Prahova.

Ceea ce nu apare menționat în informarea DSP Prahova este modul complicat în care medicii infecționiști au reușit să facă rost de tratament pentru bolnavul aflat la un pas de moarte.

În România nu există în mod obișnuit pe stoc ser antibotulinic, iar spitalul din Ploiești a fost obligat să ceară ajutor colegilor din Republica Moldova. Informația a fost confirmată pentru ziarul Libertatea de medicul Andrei Ilinca, purtător de cuvânt al instituției. 

„Noi am făcut solicitare la nivel național pentru această antitoxină botulinică, dar nu se găsește în România. Din câte înțeleg nu mai există autorizație de punere pe piață în România. Nu știu să vă spun eu de ce”, a declarat dr. Andrei Ilinca.

În cursul zilei de marți, 23 aprilie, medicii infecționiști de la Ploiești au considerat că mai este nevoie de încă o doză de ser antibotulinic și au făcut din nou o comandă în Republica Moldova. Tratamentul urma să fie adus în România cu ajutorul Direcției pentru Situații de Urgență (DSU).

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

„Ne aprovizionam din Rusia”

Absența din spitalele românești a acestui ser vital în cazul pacienților diagnosticați cu botulism a fost confirmată de medici infecționiști din București și Timișoara, fiind o situație de notorietate care durează de ani. Doctorii din teritoriu sunt nevoiți „să încropească” un tratament, să ceară ajutor la spitalele mari din România sau, așa cum s-a întâmplat în cazul de la Ploiești, din afara țării.

„Noi am avut patru cazuri de botulism, destul de recent, acum câteva luni, un focar familiar. Avea spitalul câteva flacoane, iar restul le-am obținut prin DSP, serul era polonez. De obicei ministerul (n.r. – Sănătății) face comanda și apoi spitalele se aprovizionează în funcție de necesități. Ne aprovizionam din Rusia până de curând, dar, de când sunt probleme, s-a găsit în Polonia un ser similar. Pentru că sunt destul de scumpe, investiția este destul de mare. Dacă nu ai cazuri de botulism, expiră și aici este o problemă de bugete”, a explicat, pentru ziarul Libertatea, dr. Virgil Musta, şef de secţie la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara.

Lipsa serului antibotulinic este confirmată și de Cătălin Gabriel Apostolescu, directorul Institutului Matei Balş din București.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

„Producătorului de antitoxină i-a expirat autorizația de punere pe piață. El are obligația să facă toate demersurile să obțină autorizație. Știa că autorizația este pe un anumit timp și trebuia să-și facă toate documentele din timp. Este de notorietete, atât problema cu antitoxina botulinică cât și cu antitoxina tetanică. Este de ani. Ne cârpim așa pentru câteva luni, un an, apoi iar se repetă povestea și așa mai departe. Este o situație națională”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, dr. Cătălin Gabriel Apostolescu.

„Dacă are norocul să aibă o cantitate mică de toxină, scapă”

Serul care lipsește din spitalele din România este vital pentru bolnavii diagnosticați cu botulism. Deși sunt cazuri rare, până în 20 de confirmări anuale în ultimii patru ani la nivel național, acești oameni riscă să moară, dacă nu primesc imediat antitoxina. 

În plus, serul nu vindecă ravagiile făcute de toxină în corp, ci doar oprește evoluția bolii, de aceea este important ca pacientul să primească cât mai repede cu putință tratamentul.

„Boala aceasta, dacă nu o tratezi cu ser și pacientul face o formă severă, este mortală. Dacă are norocul să aibă o cantitate mică de toxină, scapă. Am avut pacienți care au scăpat fără a lua serul, dar noi avem obligația să ne aprovizionăm și să avem în stoc tocmai pentru ca să faci față măcar inițial. 

Este o boală letală. Nu prea e diagnosticată, pentru că trebuie să apară niște manifestări clinice, altfel nu ai cum să te gândești la botulism. E diagnosticată în momentul în care apar primele simptome neurologice, cu pareză de mușchi ai globului ocular de ptoza palpebrală, uscăciunea gurii, vedere încețoșată, dublă. Când apar astfel de semne, pacienții se prezintă fie într-un serviciu de oftalmologie, fie în servicii de neurologie, pentru că simptomatologia este mai caracteristică acestor specializări. Acolo sunt diagnosticați și trimiși la noi. 

Mai rar ajung direct (n.r. – secția de boli infecțioase). Dar severitatea bolii este direct proporțională cu cantitatea de toxină ingerată și cu timpul care trece de la debutul simptomatologiei până la administrarea tratamentului. Tratamentul trebuie administrat precoce”, a explicat, pentru ziarul Libertatea, dr. Virgil Musta. 

„S-au uitat un pic la conserve, să nu fie bombate, să nu fie ruginite”

După ce bărbatul din Urlați a ajuns, pe 17 aprilie, la spitalul din Ploiești, medicii au informat autoritățile competente din județ despre suspiciunea apariției unui caz de botulism, adăugând și datele furnizate de pacient referitoare la posibila sursă a infectării – respectiva conservă pe care susține că a cumpărat-o de la supermarketul local Lidl și că a mâncat-o înaintea apariției primelor simptome.  

Potrivit autorităților medicale implicate, bărbatul nu a putut furniza denumirea produsului, spunând la spital că-și amintește vag că respectiva conservă avea pe ambalaj „o bandă galbenă”.

Pe 18 aprilie, inspectorii DSP au mers în control la magazinul Lidl din Urlați „fără să se constate deficiențe igienico-sanitare”. 

Tot pe 18 aprilie 2024, ulterior controlului, DSP Prahova a transmis o informare către Inspecția Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătății și către Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Prahova. 

Oficialii DSP Prahova s-au folosit de canalul Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAAF), un instrument conceput pentru a transmite de urgență informații la nivelul tuturor statelor Uniunii Europene în cazul identificării unui risc sever de sănătate publică.

Alerta de la Prahova s-a oprit totuși la nivelul autorităților centrale și județene „datorită lipsei elementelor de identificare a alimentului suspect”, arată DSP. 

În control la magazinul Lidl au mers și inspectorii județeni de la Direcția Sanitar Veterinară.

„Noi am fost informați. Există alerte pe sistemul rapid de alertă de la Direcția de Sănătate Publică. Pacientul la care s-a confirmat botulismul a spus că a mâncat conserve. De unde? Nu știu! Ce conserve? Nu știm! Au fost și colegii mei, au fost și cei de la DSP. Au verificat conservele. Nu au găsit nimic. Se poate să fie și de la conservele făcute de oameni acasă. El (n.r. – pacientul) spune că a mâncat sardine. Am fost și am verificat la magazinul respectiv de unde a declarat că a cumpărat conserva. S-au uitat un pic la conserve, să nu fie bombate, să nu fie ruginite, că altfel n-ai ce să…”, a declarat Gheorghe Stratulat, șeful DSV Prahova.

Ancheta comună DSP-DSV nu a relevat, în final, sursa infectării cu botulism a bărbatului din Urlați.

Reprezentanții Lidl România au transmis, la rândul lor, un punct de vedere referitor la situația semnalată la Urlați. „Ne pare foarte rău că o persoană trece printr-o astfel de situație și îi dorim recuperare rapidă. Siguranța clienților noștri este fundamentală în activitatea noastră. 

Până în momentul de față, Lidl România nu a primit nicio notificare prin Sistemul Rapid de Alerte Alimentare care să vizeze un produs comercializat în rețeaua noastră de magazine. 

Totodată, menționăm că în data de 18 aprilie 2024 au fost realizate două controale la magazinul nostru din Urlați, de către autoritățile competente din județul Prahova și nu a fost stabilită o legătură între starea persoanei de la Spitalul Județean de Urgență din Ploiești și un produs comercializat în rețeaua noastră magazine”, se arată în comunicatul Lidl România.

„Am avut bolnavi de botulism de la cârnați afumați”

Infecționiștii precizează că un consumator nu poate depista toxina botulinică într-un produs alimentar, aceasta neavând o formă sau un miros anume. Ne sfătuiesc să evităm să consumăm mâncarea în cazul în care borcanele sau conservele în care sunt depozitate par suspecte, sunt deteriorate, crăpate sau umflate. 

„Conservele suspecte nici măcar nu trebuie deschise, mirosite, atinse, iar alimentele din ele nu trebuie mâncate. De asemenea, alimentele care prezintă un miros și un aspect necorespunzător, de exemplu cu lichid sau spumă, nu trebuie consumate sub nicio formă”, au precizat experții din cadrul DSP Prahova.

Medicul Virgil Musta a explicat că toxina botulinică nu se găsește exclusiv în conserve, ci și în produsele preparate în gospodărie. 

„Noi nu am mai avut botulism de la conservă, doar un singur caz de la o conservă produsă în casă, în schimb avem botulism de la produse care erau afumate. Prin afumare erau preparate într-un mediu de anaerobioză, într-un mediu contaminat cu astfel de spori. Am avut bolnavi de botulism de la cârnați afumați, de la șuncă, de la aceste mezeluri preparate în gospodărie”, potrivit medicului.

Într-un raport al Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2018, au fost raportate în România 24 cazuri suspecte de botulism, din care 15 cazuri au fost confirmate. Numărul se menține constant în ultimii ani. Potrivit unor surse medicale, în anul 2023 au fost confirmate 15 cazuri, iar în 2024 avem, până în prezent, 13 îmbolnăviri.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro