Comentează40 de secunde a durat primul zbor motorizat pe o altă planetă al unui dispozitiv construit pe Pământ. Elicopterul Ingenuity a ajuns pe planeta Marte în interiorul roverului Perseverance, din luna februarie a acestui an. Iar luni, 19 aprilie, a efectuat un zbor de 40 de secunde pe Planeta Roșie, reușind să se înalțe trei metri de la sol, să plutească pentru câteva zeci de secunde, și apoi să aterizeze în siguranță.
Dificultatea zborului a fost dată de faptul că atmosfera de pe Marte este mult mai rarefiată decât cea de pe Pământ. Puterea necesară pentru a ridica minielicopterul proiectat de NASA a fost de cinci ori mai mare decât cea de care ar fi avut nevoie pentru a putea zbura pe Terra.
Primii oameni pe Marte – poate peste 15 ani
Cosmonautul Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spațiu, a explicat pentru Libertatea că întreaga misiune de pe Marte, desfășurată acum de roverul Perseverance, are ca scop adunarea de suficiente date pentru a putea organiza un zbor cosmic pilotat de om într-un orizont de timp de măcar 15 ani.
Spre exemplu, Prunariu explică faptul că robotul Perseverance are un echipament special care produce oxigen din dioxidul de carbon al atmosferei marțiene, fiindcă oamenii, dacă vor ajunge pe Marte, nu vor putea să își aducă atât de mult oxigen de acasă, ca să respire câteva luni.
De asemenea, vor avea nevoie de un vehicul de deplasare – roverele sunt o soluție pentru distanțe scurte, merg destul de încet pe Marte, dar dacă este nevoie de deplasări pe distanțe mai lungi, iar investigațiile desfășurate pe planetă vor implica analizarea diferitelor locuri la distanțe mari, se va folosi un vehicul zburător. Acest dispozitiv constituie baza de analiză, de studiu, pentru a produce un vehicul mai mare capabil să transporte oameni.
Dumitru Prunariu, cosmonaut:
„Un uriaș succes al specialiștilor în avionică”
Profesorul Alexandru Mironov, scriitor de literatură science-fiction, unul dintre cei mai buni jurnaliști specializați în știință din România, spune că Ingenuity este „un uriaș succes al specialiștilor în avionică”. Acesta numește elicopterul o „bijuterie mecanică cu totul și cu totul excepțională” și spune că este un pas enorm în explorarea spațiului de către oamenii de știință.
„Ingenuity este una dintre zguduirile pe care le propune mecanica aviatică. Gândiți-vă că este o mașinărie care a făcut câteva zeci de milioane de kilometri trecând prin frigul cosmic, a coborât pe scoarța planetei în marsupiul landerului Perseverance. Paletele sale se învârt de câteva zeci de ori pe secundă, de 1.000 de ori pe minut, ca să creeze portanța necesară de care are nevoie pentru a se ridica în atmosfera rarefiată din Marte. După ce a făcut un astfel de salt, se așază la sol și își încarcă iar bateriile”, a explicat Alexandru Mironov pentru Libertatea.
Ingenuity este abia la primul zbor
Profesorul crede că bateria care-l propulsează pe Ingenuity are și „o invenție specială” care o ajută să se încarce rapid și să fie durabilă, în contextul în care aceasta este doar de două ori mai mare decât bateria unui telefon mobil, ca dimensiune. El estimează că, dacă tehnologia din spatele bateriei va fi validată acum, ea va putea revoluționa industria vehiculelor electrice pe Pământ.
Ingenuity va realiza mai multe zboruri de probă pentru a vedea care este rezistența în condițiile improprii de zbor de pe Marte, putând să fotografieze și să filmeze din zbor suprafața marțiană cu cele două camere amplasate pe zona interioară. Are două elice, fiecare cu două palete, care se învârt în direcții opuse cu viteze foarte mari.
Una dintre misiunile sale va fi să fotografieze mai precis zona de deltă pe care o investighează acum roverul Perseverance.
Parte din istorie
„Eu îi mai găsesc un folos. În viitor, atunci când vor veni copiii marțienilor și vor vrea să știe care a fost istoria descoperirii planetei, îl vor găsi în primul muzeu făcut pe Marte. Vor fi alături de ei primele sonde Vikings, care au fost trimise spre Marte în 1975, alături de Sojourner, Opportunity, Spirit, Curiosity și Perseverance.
Toate acestea, poate și sateliții căzuți de-a lungul anilor pe planetă, vor face parte dintr-un muzeu al viitorului în 100-200 de ani”, a comentat entuziast Alexandru Mironov.