Românii au trăit vremuri extrem de grele în perioada comunistă, cei mai mulți fiind nevoiţi să înfrunte frigul din apartamente în timpul iernii, lipsa apei calde, să stea la cozi interminabile pentru o bucată de carne sau o sticlă de ulei ori să-şi drămuiască raţia de pâine pe care o puteau cumpăra.
Portocalele și bananele de Crăciun erau un lux pentru majoritatea românilor şi de multe ori se vindeau “pe sub mână”, ca şi jucăriile chinezeşti, pentru care părinţii plăteau uneori şi un sfert din salariu ca să-şi poată face copiii fericiți. Însă cea mai îngrozitoare faţă a comunismului era teroarea indusă de Securitate.
„The Los Angeles Times” dezvăluia în ianuarie 1989 situaţia în care se aflau românii care trebuiau să facă față celei mai grele ierni din vremea aceea.
Cum vedeau americanii situația României pe vremea lui Nicolae Ceaușescu
„Bucureşti, România. Nu a fost prea multă bucurie printre greu încercaţii consumatori când restricţiile forţate din ultimele şase ierni au fost uşurate recent. Când şi-au făcut calculele, românii au aflat că pot folosi un bec de 40 de Watt pentru încă 10 minute pe zi.
Puţin confort în plus, când alocarea obişnuită de electricitate pe timp de iarnă este suficientă doar pentru a lumina un apartament pentru două – trei ore pe zi, însă exclude folosirea frigiderelor şi a maşinilor de spălat. Încălzitoarele electrice au fost interzise de ani buni”, scriau jurnaliştii de la „The Los Angeles Times”, potrivit Adevărul.
„Între timp, încălzirea centrală pentru locuinţele românilor a fost redusă la patru ore şi jumătate pe zi şi apa caldă la două – patru ore pe zi, până în 15 decembrie. De atunci până la 1 martie, în cele mai reci luni ale anului, locuinţele sunt încălzite pentru şapte ore pe zi, dar apa caldă a fost suplimentată cu doar jumătate de oră zilnic.
Pentru a economisi energie, toate magazinele şi afacerile trebuie închise până la 5:30 p.m. iar restaurantele până la 9 p.m.
Birourile publice, şcolile şi celelalte instituţii au primit dispoziţii să îşi regleze orarul în care sunt deschise pentru a folosi la maximum lumina soarelui, dar în urma unui decret recent li se permite încălzirea pentru câteva ore duminica, dacă există pericolul ca ţevile să îngheţe”, informa „The Los Angeles Times”.
Ceauşescu și plata datoriilor externe
„Ceauşescu a decretat în urmă cu cinci ani că datoria de 10 miliarde de dolari trebuie plătită în cinci ani, şi acest lucru aproape a fost îndeplinit, deşi s-a făcut cu costul greu al deprivărilor oamenilor.
Pe măsură ce virtual alimentele proaspete sunt vândute în Occident pentru valută, românii aşteaptă la cozi uriaşe pentru mărfuri nevandabile, ca picioare de porc şi capete de oi, atunci când acestea sunt disponibile. Picioarele de porc, ce nu au potenţial de a fi exportate, sunt numite popular „patrioţi”, deoarece ele nu părăsesc niciodată ţara. „Am văzut carne proaspătă doar de vreo şase ori în acest an”, a relatat un străin rezident în România”, scria „The Los Angeles Times”.
„250 de grame de cafea, o plată acceptabilă pentru o noapte”
„În ciuda promisiunilor conducerii ţării că românii vor avea mai multă hrană în acest an, programul de producţie a alimentelor şi a bunurilor de consum pentru 1989 tocmai publicat arată clar că multe articole, ca uleiul şi zahărul, vor fi în continuare raţionalizate(…).
Cartofii sunt greu de obţinut pentru românii care nu au rude la ţară care să îi cultive în mici ferme şi pentru cei care nu au acces în magazinele cu bunuri de lux cum sunt cafeaua şi ţigările americane, tranzacţionate ca valută. Cafeaua este atât de căutată încât prostituatele sunt bucuroase să o obţină ca plată, conform unor relatări din presa occidentală care cita şoferii camioanelor de cursă lungă. Un şofer declara că o pungă de 250 de grame de cafea economisită era o plată acceptabilă pentru o noapte”, dezvăluia „The Los Angeles Times”.
România, după 1989
Odată cu căderea comunismului , românii erau liberi și dornici să își construiască un viitor așa cum au visat. Se pare că între timp, imaginea țării noastre s-a stricat, iar românii erau văzuți altfel în presa străină
Subiectul pe larg dezbătut în presa străină din 1990 era situația tragică a copiilor insituționalizați. LA Times scria că-n orfelinatele din România trăiesc, la limita subzistenței, o sută de mii de copii și adolescenți. Fără hrană și fără îngrijire fizică sau emoțională. (…). Subiectul predominant în presa internațională din 1990 era situația tragică a copiilor insituționalizați, potrivit vice.com.
În octombrie 1990, Washington Post scria despre reportajul difuzat pe postul de televiziune ABC, care arăta cum orfanii români trăiesc în condiții mizere.
A urmat apoi conflictul dintre români și etnicii maghiari, din martie 1990, de la Târgu Mureș.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 4Presa străină relata atunci venirea la București a minerilor chemați de Ion Iliescu: NY Times susțineacă Iliescu voia să reinstaureze ordinea, așa că i-a chemat pe minerii din nordul țării să salveze țara de la o „revoltă fascistă”. Iar băieții ăștia cu mușchi, care nu știau prea multe, s-au apucat să ciomăgească pe oricine li se părea „suspect c-a încercat să dea jos guvernul lui Iliescu”, mai scris sursa citată.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro