Cum sunt păcăliți românii la păcănele și ce are de gând să facă statul. „Am vândut un aparat de păcănele care nu dădea nici un câștig”, e declarația halucinantă a șefului Cazinourilor din România

de Daniel Conțescu și Mihai Toma
După ce achiziționează sau închiriază aparatul, operatorul nu are posibilitatea de a modifica procentul de câștig pe toată durata de viață a acestuia. Astfel, producătorul dictează rentabilitatea cu care acesta intră în relația cu clientul prin intermediul aparatului.

Conform legislației speciale dedicate jocurilor de noroc, procentajul minim de premiere (Win/ Bet) este de 85, conform certificatului de verificare tehnică emis de organismele de evaluare a conformității.

În peisajul organizatorilor de jocuri de păcănele concurează atât companii care au statut de organizator, cât și companii care sunt deținute, controlate sau afiliate de producători efectivi de aparate slot machines.

Diversele tipuri de cabinete sunt operate de organizatori care achiziționează sau închiriază aparatele, în timp ce producătorii le exploatează sub diverse forme de organizare a afacerii și în regie proprie.

Spre exemplu, jucătorul nu cunoaște că o companie care cumpără aparatul are un procent de câștig la slot machines de 95%, setat de fabricant, și că producătorul care are o companie organizatoare în propriile săli poate folosi un aparat setat la un nivel de câștig de 93%.

Cum e reglementată aceată situație în piață, cum se poate apăra jucătorul, ce spun producătorii, în analiza care urmează.

„Cereți regulamentul de joc când intrați în sală”

Tudor Simota, directorul general de la ONJN, explică: “Atunci când intră în sala de joc, un jucător trebuie să ceară regulamentul de joc și să solicite verificarea tehnică”. Cine face asta? Probabil că nimeni.

În 2017, valoarea globală a pieţei jocurilor de noroc s-a situat la circa 1.200.000.000 de euro, iar în 2018 a ajuns la 1.500.000.000 de euro. Industria jocurilor de noroc contribuie cu circa 0,3-0,4% la PIB pe zona de taxe.

De-a lungul ultimului deceniu, numărul de aparate de tip slot machines exploatate în România a rămas constant și situat între 60.000 și 70.000. Conform ultimului raport ONJN de anul trecut, erau fix 67.061.

În momentul de față, pare că e vorba de un exercițiu de concurență neloială în piața de slot machines, neprevăzută spre a fi preîntâmpinată de cadrul de reglementare legală.

„Consiliul Concurenței trebuie să facă dovada că există un cartel”

“Nu este ilegală chestiunea cu producătorul care este și operator, câtă vreme nu este și anticoncurențială. Mulți folosesc firme diferite și, din acest motiv, este greu de dovedit ilegalitatea. Consiliul Concurenței trebuie să facă dovada că există un cartel, adică înțelegeri neconcu­rențiale, pe sub masă, între astfel de producători și de operatori”, completează oficialul ONJN Tudor Simota.

“La ONJN, producătorul vine să-și ia licență clasa a II-a, pe care plătește 6.000 de euro pe an plus 16% impozit pe profit, la final de an, iar cei care operează achită o licență clasa I, care înseamnă taxă de licență, autorizație de 3.600 de euro pe aparat și o taxă de viciu de 400 de euro. Plus impozitul pe profit, ca și în celălalt caz”, spune Simota.

“Obligativitatea este ca fiecare operator să declare procentul de câștig, iar acesta să fie respectat. Sunt discuții cu diferențele între cele două cifre, dar nu sunt dovedite. Asta e misiunea Consiliului Concurenței”, adaugă directorul general ONJN.

”Vrem un ordin tehnic prin care să verificăm producătorii și operatorii după regulile noastre”

”ONJN este pe cale să emită un nou ordin tehnic, în care dorim să verificăm producătorii și operatorii conform propriilor reguli. Am fi în interesul jucătorilor. Să vedem dacă ordinul va fi acceptat de Uninea Europeană, trebuie să nu încalce regulile și normele UE”, conchide Simota.

În 2009, pe fondul reglementării legale dedicate organizării și exploatării de jocuri de noroc, 20% din aparate erau exploatate de companii care erau și producătoare de aparate sau de companii afiliate producătorilor de profil. Acum, aceș­tia exploatează aproximativ 60% din aparatele slot machines de pe piață.

Taxele percepute în 2018 operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de noroc și activități conexe pe teritoriul României s-au ridicat la 300.000.000 de euro.

„Păcăleaua” din gară!

Sorin Constantinescu, șeful Asociației Cazinourilor din România, a fost printre primii care au adus “păcănelele” în România.

“Erau aparatele acelea cu carcasă din lemn. Când femeia de serviciu din barul în care era instalat aparatul spăla pe jos, mi se umfla lemnul, după contactul cu apa! Atunci, stabileam noi care să fie procentul de retur al aparatelor”, spune.

”În 1997, în domn din Suceava, care avea sală de jocuri în gară, mi-a cerut să-i aduc un aparat care nu dă nici un câștig! I-am zis că dacă aparatul nu va întoarce bani, jucătorii vor afla și i se vor urca în cap. Mi-a răspuns că aceia care jucau la barul lui, în gară, luau trenul și nu se mai întorceau pe-acolo”, completează Constantinescu.

”Plecau unii, veneau alții. Așa că i-am făcut aparatul încât să dea când o roșie, când o neagră!”

Acum, în Uniunea Europeană, legislația jocurilor de noroc impune existența unor certificare de calitate din partea producătorilor și o limită minimă de retur, 70%.

Între aparatele care se fac în garaj și cele verificate de metrolog

”Se mai fac și acum aparate în garaj, se desfac cu șurubelnița. Dar cazurile sunt rare. Când comanzi un aparat la EGT sau la Novomatic, firmele care produc astfel de aparate, te întreabă: ce procent de câștig vrei să aibă, între 90 și 97%? Vin sigilate la operator și verificate de Biroul Român de Metrologie. Într-adevăr, exis­tă și producători necins­tiți, dar ei trebuie depistați de Consiliul Concurenței. Lumea face plângeri împotriva apartelor la ONJN, dar instituția căreia trebuie să i se adreseze este Consiliul Concurenței.

Însă instituția nu are specialiști pentru a depista astfel de probleme. Deci, cine să le găsească, cine să pedepsească?”, spune un om din piață.

Procentul nu contează, ci faptul că jucătorii știu dacă „dă sau nu dă”

Specialiștii susțin că nici măcar procentul de câștig nu e cel mai valoros indice. “Problema e de volatilitate. Așa, cu procentul te poți păcăli ușor. Știți ce înseamnă la păcănele un procent de 95%? Că îți vine o specială, dar tu nu scoți banii din aparat, ci îi rulezi. Se pune că aparatul a dat bani, dar e o păcăleală, banii ăia nu sunt în buzunarul jucătorului. Nu calculează nimeni în procente cât și când primești. Jucătorii știu: aici dă aparatul, acolo nu dă!

“Un aparat din SUA nu merge în Europa. Știți de ce? Americanul spune:
am venit să pierd trei ore la masă. Românul spune: am venit cu 100 de lei, vreau să plec acasă cu 200. De-asta, la noi, aparatele sunt setate să dea câștiguri mici, ca să-ți creeze impresia că tu chiar câștigi, să te țină la
masă. În SUA, câștigi milioane, dar la interval mare de timp”, ne spune un specialist care știe sistemul românesc, după ce s-a școlit în Las Vegas.

Primele jocuri de tip sloturi, cunoscute în România sub denumirea de păcănele, au fost dezvoltate la scară industrială în 1975, în California.

Conform unei statistici difuzate de MaxBet în 2019:

• Peste 15% dintre români au jucat cel puțin o dată la păcănele, fie online, fie offline. Aceștia sunt persoane cu vârste între 18 și 45 de ani.
• Românii joacă sloturi cel puțin o dată pe săptămână, de pe propriul device sau la aparatele fizice.
• Cei mai mulți joacă de plăcere, dar și banii îi motivează.

Raportat la întreaga industrie a jocurilor de noroc, sectorul slot machines înseamnă circa 3% dintr-o piață în care Loteria Română e singurul jucător cu o cotă cu două cifre (peste 20%), informează Capital.

Romslot deține 20% din piața jocurilor de noroc (slot machines).

Un aparat de păcănele costă între 12.000 și 15.000 de euro, iar ca să poată obține licența de funcționare, un operator are nevoie de 75 de aparate. Volumul investiției triază competiția, una care se tot întețește.

„Sunt multe legende. Aparatul nu poate fi măsluit”

“Sunt multe legende în lumea slot machines. Una e că aparate pot fi măslulite, că există cineva care stă în spatele unui monitor și conduce totul. Pe un aparat sunt 40 de jocuri, pot fi generate 5.000.000 de combinații. Totul este matematică. Și hazard. Softul e securizat, nu se poate influența în nici un fel. La fel, la ruletă. Cine poate crede că un astfel de aparat poate fi păcălit sau măsluit, vorbește în necu­noștință de cauză. Procentul de câștig al unui e aparat nu este mic, ci este setat ca să țină jucătorul la masa de joc. Dacă un aparat nu oferă câștiguri, jucătorul pleacă”, spune Andrei Frimescu, director de maketing & PR la Game World.

Fiecare dintre operatori poate opta pentru un anumit procent de retur, adică de câștiguri, dar majoritatea operatorilor merg cu acest indicator la peste 90%, în general 95-96%. 

Zeci de milioane de spin-uri

Un procent de câștig de 96%, de exemplu, nu înseamnă că automat fiecare jucător va pierde maximum 4% din suma investită. Înseamnă doar că, la nivelul întregii săli, pe un anume interval de timp, suma rămasă operatorului reprezintă circa 4% din intrările totale. Indicatorul ia în calcul milioane sau zeci de milioane de spin-uri, explica, pentru Capital, Daniel Ioniță, directorul și expert expert tehnic la Novomatic, unul dintre marii producători din domeniu.

Pe lângă partea de programare, un slot-machine are și o componentă de hard, cutia sau jocul efectiv. Aceasta se supune unor reguli comune la nivel european, impuse tuturor țărilor din UE, cea mai importantă fiind că aparatul nu trebuie să poată fi afectat de influențele de câmp magnetic.

Totuși, aparatele prost construite pot fi influențate și dereglate cu dispozitive ce generează câmp magnetic.

Românii preferă… fructele, Bucureștiu e fruncea!

Conform unui studiu elaborat în 2016 de GFK pentru Romslot şi Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România, Bookmakers:

• 8% dintre românii cu vârste de peste 18 ani intră cel puţin o dată pe săptămână într-o sală de păcănele, de pariuri sportive ori într-o agenţie a Loteriei.
• Aceşti jucători sunt preponderent bărbaţi tineri, necăsătoriţi, locuiesc în oraş, au educaţie medie şi un venit mediu de aproximativ 2.500 de lei.
• 24% dintre ei sunt bucureşteni şi declară că joacă şi pentru distracţie, dar şi pentru a câştiga bani.
• 2.400.000 de români şi-au încercat norocul cel puţin o dată în ultimul an. Adică aproape 15% din populaţia peste 18 ani, dacă e luată în calcul şi Loteria.

Potrivit aceleiaşi surse, 24% dintre bucureşteni au pariat măcar o dată în ultimul an într-o agenție, în timp ce în Moldova doar 11% au frecventat o sală de joc. Următorii clasaţi sunt ardelenii, cu 17% , şi Dobrogea, cu 16% din populaţie.

De asemenea, în întreaga ţară sunt preferate jocurile cu fructe.

Libertatea a luat legătura cu reprezentanții Romslot și publica integral răspunsurile primite.

Este legal ca producătorii de aparate slot-machines să dețină și companii de profil?
Este legal. Poate deține săli de jocuri orice companie care obține licență de funcționare, conform Ordonanței de Urgență nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Există o singură excepție – nici producătorii de aparate slot machines, nici operatorii nu pot deține companii care desfășoară activități de testare, certificare sau audit, din cauza conflictului de interese. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc nu acordă licență pentru activitățile de audit, certificare sau evaluare de conformitate, dacă se constată că respectivele companii au vreolegătură cu producția, importul, reparațiile sau exploatarea de slot machines.

Producătorii produc aceleași programe de joc în variante cu procente diferite de câștig? 
Procentajul de câștig poate fi diferit pentru același program de joc, în funcție de modelul matematic implementat. Unele jocuri, prin construcția lor, permit doar un singur procentaj de câștig. 

Au cei care cumpără un aparat posbilitatea de a alege/ seta procentul de câștig pentru programul de joc achizițonat?
Cei care cumpără un aparat pot alege procentajul de câștig, dacă sunt mai multe optiuni disponibile de la producător. Astfel, dacă producătorul are mai multe procentaje de câștig pentru același program de joc, cel care cumpără sau închiriază echipamente de joc poate opta pentru unul sau altul în funcție de business-ul săula momentul achiziției, dar nu are posibilitatea de a schimba setările în timpul exploatării aparatului respectiv. În cazul în care operatorul dorește ulterior să aleagă o altă setare dintre cele oferite de producător, această modificare se poate face numai dupa verificarea și autorizarea emisă de un laborator de metrologie certificat și agreat de ONJN. Integritatea setărilor și a aparatului este garantată printr-un set de 7 sigilii aplicate de laboratorul de metrologie după verificare si autorizare.

Daca nu, pe ce criterii setează producătorul procentul de câștig pentru un program de joc pentru un anume client?
Producătorul nu poate stabili pentru operatorul de joc ce procentaj de câștig să utilizeze, deoarece nu cunoaște business-ul operatorului de joc (agenții de pariuri sportive, săli de jocuri sau cazinouri). Procentajul teoretic de câștig disponibil este într-o strânsă legătură cu modelul matematic utilizat și cu regulile de joc. Orice producător dorește să lanseze pe piață echipamente atractive pentru jucători. Este interesul său să facă asta.

Care este, conform legislației speciale dedicate jocurilor de noroc, procentajul minin de premiere (win/ bet) pentru un aparat?
Procentajul teoretic minim de câștig este reglementat de legislația actuală doar pentru mijloacele de joc cu miză și câștiguri limitate, acesta fiind de 85%.

Producătorul care deține și statutul de operator, exploatând propriile aparate, poate avea interesul ca la comercializare de slot-machines către concurenții din zona de operare să le seteze la a oferi un procent de câștig mai mare?
Procentajul teoretic de câștig se reflectă, din punctul de vedere al jucătorului, în timpul pe care îl petrece participând la joc, cu suma de bani pe care și-a propus să o joace. Fiind un mod de entertainment pentru adulți, fiecare jucător vrea să petreacă mai mult timp în aceiași bani. Teoretic, un procentaj de câștig mai mare oferă câștiguri mai frecvent. Prin urmare, un jucător care și-a propus să joace o anumită sumă de bani va petrece mai puțin timp atunci când joacă la un aparat cu procentaj de câștig mai mic. Prin comparație la un slot machine cu procentaj de câștig mai mare va petrece mai mult timp cu aceeași sumă de bani.

Operatorul de jocuri de noroc de tip slot machine trebuie să ia în calcul aceste aspecte atunci când își alege procentajul teoretic de câștig pentru echipamentele sale. Un procentaj de câștig mai micva genera o prezență mai scăzută în sala de jocuri, ceea ce poateavea impact asupra jucătorilor noi. Sentimentul lor de încredere poate fi afectat dacă observă că de fiecare dată când intră în sala de joc, sunt puțini clienți.

În concluzie, dacă un producător care este în același timp și operator oferă aparate de joc cu un procentaj de câștig mai mare, în comparație cu procentajul de câștig utilizat în propria operațiune, nu face altceva decât să faciliteze migrarea jucătorilor săi către alți operatori și, implicit, își va produce singur o pagubă.

Câți români joacă la așa-numitele păcănele?
Potrivit unui studiu GfK din anul 2016, 15% dintre românii cu vârsta de peste 18 ani au jucat în 2015-2016 măcar o dată la jocurile de noroc. Dintre aceștia, majoritatea au indicat Loto drept cel mai practicat joc de noroc. În topul preferințelor urmează pariurile sportive offline, jocurile de tip slot machines, jocurile online sau cele de carți.

Studiul arată că la sloturi au jucat 6% dintre bărbați și 1% dintre femei. 4% provin din mediul urban, iar 2% din mediul rural. 6% dintre cei care au jucat au între 18 și 34 ani, iar 1% peste 35 de ani.

Studiul „Pariurile și Jocurile de noroc în România” a fost realizat de GfK România pentru Asociaţia „ROMSLOT” şi „Romanian Bookmakers” – Patronatul organizatorilor de Pariuri din Romania, culegerea datelor fiind realizată în perioada 25 iulie – 16 august 2016, pe un eşantion reprezentativ naţional +18 ani, metoda de culegere a datelor fiind interviuri faţă în faţă, realizate în gospodăria respondentului, completate împreună cu un operator GfK, asistat de tabletă.

Care este profilul jucătorilor?
Conform studiului, jocurile de noroc sunt preferate predominant de bărbați, în proporție de 92%. De asemenea, cei mai mulți dintre ei (60%) lucrează full-time, iar vârsta lor medie este de 29 de ani. 65% dintre ei sunt necăsătoriți. 78% dintre aceștia nu au niciun copil în gospodărie, iar 84% dintre aceștia au acces la internet. Venitul mediu pe gospodărie este de 2.178 Ron.

Cât lasă în medie la o sală de joc?
Potrivit ultimelor date disponibile (un studiu GfK din 2012), suma medie cheltuită pentru jocurile la slot-machines este între 50 şi 100 de lei pe lună.

Care este numărul agențiilor cu aparate de tip slot-machines?
Potrivit datelor făcute publice de autoritatea de reglementare și control, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) la finalul anului 2018, există 274 de operatori licențiați de slot machines și 67.061 aparate slot-machine licențiate.

Care este valoarea globală a pieţei jocurilor de noroc? Care sunt taxele percepute agențiilor?
Industria jocurilor de noroc este un important contribuabil la bugetul de stat prin plata taxelor și crearea de locuri de muncă. Pe lângă taxele și impozitele pe care le plătește orice companie, operatorii din aceasta industrie contribuie suplimentar la bugetul de stat cu două taxe specifice: taxe de licență și taxele de autorizare. În total, taxele de licență ale industriei au adus în anul 2018 la bugetul de stat 10.800.000 euro, iar cele de autorizare sunt în valoare de 287.000.000 euro, dintre care 207.000.000 euro sunt plătiți de sectorul de slot machines. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2019, potrivit prevederilor OUG 114/2018, taxa aferentă autorizației de exploatare a jocurilor de noroc pentru fiecare slot machine clasa A s-a majorat de la 2.600 euro la 3.600 euro anual. Tot prin OUG 114/2018 s-a instituit o nouă taxă pentru operatori de 1000 euro anual, prin care se finanțează o activitate privind responsabilitatea socială în domeniul jocurilor de noroc, înființată pe lângă Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Libertatea i-a contactat pe producătorii Novomatic și EGT și pe cei de la Consiliul Concurenței, dar n-a primit răspunsurile până la închiderea ediției.

   

Urmărește-ne pe Google News

• Jocuri de noroc