O echipă de cercetători analizează secretele longevității Mariei
Pentru a înțelege cum Maria a reușit să trăiască atât de mult, un grup de cercetători de la Institutul de Cercetare în Leucemie Josep Carreras din Spania a realizat o analiză amănunțită a geneticului, microbiomului, proteinelor și metabolismului său.
Raportul lor, care nu a fost încă revizuit de colegi, oferă o privire rară asupra proceselor biologice ce ar putea ajuta la prelungirea vieții.
Doar 1 din 10 persoane care trăiesc un secol ajung apoi să trăiască încă un deceniu. Studiul oferă informații valoroase despre modul în care factorii biologici și stilul de viață pot influența longevitatea.
Cea mai în vârstă femeie din lume a ținut o dietă sănătoasă
Cercetătorii au descoperit că Maria îndeplinea multe dintre condițiile recomandate pentru o viață lungă și sănătoasă. Ea a avut un stil de viață activ din punct de vedere mental, social și fizic, fiind implicată în activități cu familia și prietenii. Acestea sunt factori cunoscuți pentru reducerea riscurilor de demență și alte afecțiuni legate de vârstă.
În ceea ce privește alimentația, Maria a urmat o dietă mediteraneeană, care este adesea asociată cu o durată de viață mai lungă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0521bf6a40e7f3ec8b937efa11acf449.jpg)
Un detaliu interesant a fost că Maria avea o mare iubire pentru iaurt, ceea ce ar fi contribuit la menținerea unui microbiom intestinal sănătos – un alt factor esențial pentru longevitate.
Microbiomul intestinal al Mariei arată ca al unei persoane tinere
Cercetătorii au observat că microbiomul intestinal al Mariei era similar celui al unei persoane mult mai tinere, ceea ce ar putea explica o mare parte din longevitatea sa.
Ei au concluzionat că microorganismele sunt cruciale în reglarea metabolismului, inflamației, permeabilității intestinale și sănătății generale a corpului.
„Microorganismele sunt esențiale în determinarea nu doar a compoziției metaboliților din corpul nostru, dar și a inflamației, permeabilității intestinale, cogniției și sănătății oaselor și mușchilor”, scriu cercetătorii.
Factorii genetici care contribuie la longevitate
Un alt aspect important al studiului a fost analiza ADN-ului Mariei. Variantele genetice pe care le avea aceasta erau asociate cu un sistem imunitar mai puternic, protecție împotriva bolilor de inimă și o reducere semnificativă a riscului de cancer.
În plus, cercetătorii au studiat și metilarea ADN-ului, un mecanism chimic care influențează expresia genelor și care joacă un rol crucial în procesul de îmbătrânire.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_04abe3a9c0b929cb929f5024f8c7b9d5.jpg)
„Remarcabil, toți algoritmii distincți ai vârstei bazate pe metilarea ADN-ului au dat același rezultat. Supercentenara noastră a prezentat o vârstă biologică mult mai tânără decât vârsta sa cronologică reală”, au scris cercetătorii.
Metabolismul eficient și niveluri scăzute de inflamație
Cercetările au evidențiat și metabolismul extrem de eficient al Mariei, care a dus la niveluri mai scăzute de colesterol „rău” și niveluri mai ridicate de colesterol „bun”.
De asemenea, inflamația scăzută a fost un alt factor protecționist, reducând riscurile de dezvoltare a diferitelor boli asociate vârstei înaintate.
Maria a spus că secretul unei vieți lungi era un „stil de viață ordonat și un mediu plăcut”, dar cercetătorii au demonstrat că longevitatea sa s-a datorat unui complex de factori biologici și stilistici.
Lecții valoroase pentru îmbătrânirea sănătoasă
Deși nu toți dintre noi vom atinge vârsta de 117 ani, studiul asupra Mariei oferă informații valoroase despre cum putem susține o viață lungă și sănătoasă.
Cercetătorii concluzionează că îmbătrânirea și sănătatea precară nu sunt în mod intrinsec legate și că ambele procese pot fi analizate la nivel molecular.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_902d0fc07e917f92e4a42a7e23468a3c.jpg)
„Imaginea care apare din studiul nostru arată că vârsta extrem de înaintată și sănătatea precară nu sunt legate în mod intrinsec și că ambele procese pot fi distinse și analizate la nivel molecular”, au spus cercetătorii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_442e1d7e5de0e81ba7eb12213daafa65.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_187c1f98291e213ad1aa19926de767e4.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_f6500557e55d65e3fecc6c3cc31eb6ee.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_f718ab0a097fa424254a7df4d5714081.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_15e3a82093c918b86a427e987dea4abb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_47a1cd665e34dc063cde3cfae2078bf0.jpg)