- Căminul din care a dispărut bătrânul e Căminul Sf. Cuvioasa Parascheva din București, unde au fost transferați mai mulți pacienți dintr-un centru de stat din sectorul 4 la mijlocul lui iunie. Ziarul a relatat pe larg despre neregulile din spatele acestei mutări și despre cum centrul a funcționat fără licență aproape 10 ani.
Internarea
În 13 septembrie 2016, Dumitru Bucătaru, în vârstă de 79 de ani, cu diagnostic de demență mixtă, a ajuns la căminul privat Sf. Cuvioasa Parascheva, situat la marginea Bucureștiului, pe Calea Giulești. Urma să își petreacă acolo ultimii ani din viață.
“L-am dus acolo mai mult ca să avem certitudinea că își ia medicamentele și că mănâncă la timp. Refuza ajutorul, am încercat cu o vecină, cu alte rude”, povestește fiul lui, Dumitru Ovidiu Bucătaru. Băiatul are același nume ca părintele său.
Unul dintre principalele simptome ale demenței este pierderea memoriei.
Nu mai știam ce să fac. El stătea singur, ieșea, îl aducea poliția acasă. Ultima dată l-au găsit după o zi, într-un alt cartier. Pleca, se rătăcea.
Dumitru Bucătaru, fiul bătrânului dispărut:
Cine sunt patronii
Pentru cazarea și îngrijirea bătrânului, căminul primea 1.500 de lei pe lună.
Centrul este al Iulianei Gheorghe, care a fost trimisă în judecată într-un amplu dosar al decontărilor fictive de la CNAS acum doi ani. DNA susține că un furnizor medical pretindea că oferă servicii medicale bătrânilor cazați în azilele Iulianei Gheorghe, fără să le ofere cu adevărat, iar aceasta ar fi fost complice la înșelăciune.
A fost încuiat într-o cameră pentru că era “agitat”
În prima noapte petrecută în căminul privat, pe 13 septembrie 2016, bătrânul a fost “agitat” și spunea că vrea să plece de acolo. Asta reiese din declarațiile angajaților din dosarul deschis de poliție după dispariția bătrânului, dosar pe care ziarul l-a obținut.
Asistentele l-au mutat într-o altă cameră, la etaj, și l-au încuiat acolo. Două nopți la rând.
Datorită dorinței de a pleca, a fost cazat într-un dormitor superior, care pe timpul nopții se încuie, dar dimineața s-a liniștit și a solicitat să fie mutat înapoi în camera lui.
Floriana Udeanu, asistentă medicală, în declarația din 6 decembrie 2016:
“În timpul zilei de 14.09.2016, acesta s-a plimbat singur, nefiind necesară însoțirea acestuia. Seara a devenit din nou agitat, asigurându-se ușa de la intrare/ieșirea din cameră”, a adăugat asistenta în declarația sa.
Proprietara și asistenta susțin că l-au anunțat pe fiul bătrânului că tatăl său este neliniștit și că are nevoie de “medicamente de calmare”, dar fiul omului neagă: “Nu mi-a spus nimeni nimic”.
Lăsat singur în curte în ziua dispariției
Contractul încheiat între cămin și bătrân, reprezentat de fiul său, prevede clar “supravegherea (beneficiarului, n.r.) de către personalul angajat” și “însoțirea la plimbări de către personalul căminului în funcție de starea rezidentului”.
În ziua aceea, joi, bătrânul a fost nesupravegheat în cea mai mare parte a timpului, pentru că, a explicat proprietara căminului, “avea multe momente de luciditate”.
Acesta ieșea la plimbare în curtea centrului singur, întrucât starea de sănătate îi permitea acest lucru.
Iuliana Gheorghe, proprietara azilului, în declarația din 10 ianuarie 2017:
“Numitul Dumitru Bucătaru are foarte multe momente de luciditate, schimbându-se singur de haine și mâncând singur”, arată declarația din 11 ianuarie 2017 a unei angajate, Lenuța Geambașu.
Aceasta își desfășura activitatea ca infirmieră, cum ea însăși recunoaște în declarația sa de martor de la dosar, cu toate că în fișa postului era trecută ca femeie de serviciu.
Dar Dumitru Bucătaru avea momente când era confuz și dezorientat, arată relatările angajaților.
“Pacientul avea foarte rar momente în care nu era lucid, dar acestea erau scurte”, a declarat poliției pe 6 decembrie 2016 asistenta medicală Floriana Udeanu.
Orele de dinaintea dispariției. “Mi-au zis că a plecat. Păi cum a plecat?”
În ziua dispariției, bătrânul a petrecut timp în curtea interioară a centrului și în camera lui.
Angajații, o asistentă medicală, un paznic și femeia de serviciu care lucra ca infirmieră, mărturisesc că l-au observat pe bătrân fie în cameră, fie în curte, fie în cabinetul medical, însă doar sporadic.
Nici unul dintre ei nu se referă vreun moment la supravegherea bolnavului, care chiar devenise agitat în ziua respectivă, după cum povestește agentul de pază.
Ultima care l-a văzut pe pacient a fost “infirmiera” Lenuța Geambașu.
“În jurul orei 12 a servit masa de prânz, în mod civilizat, în camera sa. În jurul orei 14.30-15, a ieșit afară din clădire, în curtea interioară, a stat afară, iar în jurul orei 16, când am urcat pe scara clădirii să schimb pacienții cu pampers și după circa 15 minute când am intrat în camera acestuia nu l-am mai găsit”, a spus Geambașu în declarația de la poliție din 11 ianuarie 2017.
Căutare pe cont propriu
Toți angajații interogați de poliție au declarat că au pornit în căutarea bătrânului, după ce au constatat dispariția acestuia.
Iuliana Gheorghe, proprietara căminului, a spus chiar că l-au căutat pe bătrân 12 ore cu mașinile prin cartier, a oprit tramvaie și autobuze pentru a întreba vatmanii și șoferii dacă l-au văzut, a mers la adresa de la domiciliu a acestuia, la “spitalele și centrele adiacente Bucureștiului”.
Statisticile arată că 6 din 10 oameni cu demență fug
Riscul de dispariție este cel mai ridicat în rândul persoanelor cu demență, atrag atenția profesioniștii din domeniu.
Conform Alzheimer’s Association, 6 din 10 oameni care suferă de demență vor fugi la un moment dat. Asociația recomandă că dacă o persoană cu demență sau Alzheimer a dispărut, aceasta trebuie căutată în apropierea casei pentru maximum 15 minute. Dacă nu e găsită, trebuie sunat la 112 pentru a fi declarată persoană dispărută, iar autoritățile trebuie informate că aceasta suferă de demență.
Din cei care dispar, doar în jur de 71% sunt descoperiți, iar dintre aceștia 20% sunt răniți, iar alți 20% sunt decedați, arată un studiu al Universității Queensland din Australia.
Poliția, mobilizată după 24 de ore
Nimeni nu a mers la poliție în ziua dispariției lui Bucătaru, deși bătrânul suferea de demență mixtă, ceea ce îl plasează într-o grupă de risc ridicat.
Fiul acestuia a fost anunțat în jurul orei 16.30 de dispariția tatălui său. Își amintește că tocmai ieșise de la serviciu.
“Mi-au zis că a plecat. I-am întrebat: păi cum a plecat?”, ridică din umeri Dumitru Bucătaru, cu furie mută, la patru ani de atunci.
Iuliana Gheorghe a sesizat dispariția bătrânului la Secția de Poliție 20 a doua zi, pe data de 16 septembrie 2016.
Spre deosebire de minori, în cazul adulților nu există o obligație legală de a anunța dispariția lor în aceeași zi. Însă Bucătaru era un adult extrem de vulnerabil, din cauza suferinței sale psihice.
În aceeași zi, conform actelor de la dosar, Iuliana Gheorghe a făcut o sesizare și la Poliția Sector 6, Serviciul de Investigații Criminale, Secția 25, însă Dumitru Bucătaru a fost “implementat” în aplicația “Urmăriți” abia pe 17 septembrie, la două zile de la dispariție.
Polițiștii au trimis atunci adrese către spitalele mari din București și o notă către toate inspectoratele de poliție din țară, semnalând dispariția lui Bucătaru.
Patroana nu a dorit să fie cunoscut cazul
“Cazul nu se mediatizează”, se mai specifica în notă.
Dumitru Zlate, polițistul care s-a ocupat de caz, a spus pentru Libertatea că, din câte își amintește, a întrebat-o pe persoana care a depus plângerea dacă dorește să fie mediatizat cazul, iar aceasta a spus că nu. Plângerea a fost depusă de directoarea centrului privat, Iuliana Gheorghe.
Acordul pentru mediatizare se cere însă familiei sau autorității tutelare.
Poliția nu a mediatizat cazul, în schimb, fiul bătrânului a lipit afișe prin oraș cu fotografia tatălui.
Au trecut patru zile de la dispariție până când poliția “a efectuat scotociri”
Poliția a ajuns prima dată la căminul privat abia la patru zile de la dispariția bătrânului, după cum reiese din documentele din dosar.
Am efectuat scotociri și am periat zona din spatele căminului în câmp deschis până la digul de la Lacul Morii și totodată locurile cu vegetație din această zonă. Tot în această zonă se află o stână de oi, dar nu a fost găsită nici o persoană cu care să putem lua legătura.
Agentul Zlate a scris în dosar:
“Scotocirile” au fost făcute împreună cu Iuliana Gheorghe, asistenta medicală Floriana Udeanu și agentul de pază al centrului Florin Ion George.
Polițiștii au “procedat din nou la scotociri” după alte două zile.
Dosarul pentru neglijență în serviciu, clasat de două ori
Dumitru Ovidiu Bucătaru, fiul bătrânului, a depus o plângere pentru neglijență în serviciu la începutul lui octombrie 2016, în urma căreia s-a deschis un dosar penal la Secția 20.
Opt luni mai târziu, în iunie 2017, procurorul Sorin Maciuc a clasat dosarul la propunerea poliției, pe motiv că fapta nu e prevăzută de legea penală, iar căminul nu poate fi tras la răspundere din punct de vedere penal.
Fiul bătrânului dispărut a făcut plângere împotriva Ordonanței de clasare, iar dosarul s-a redeschis și a fost retrimis Secției 20 pentru continuarea cercetărilor.
Anul acesta, în 5 martie 2020, dosarul a fost din nou clasat. Bucătaru a contestat încă o dată decizia în instanță, dar de data asta fără succes, iar în 8 iulie, Judecătoria Sectorului 6 a decis că centrul nu poate fi acuzat de neglijență în serviciu.
Practic, nimeni nu a fost găsit responsabil de faptul că un bătrân cu demență, nesupravegheat în căminul privat unde se afla, a dispărut fără urmă.
***
La o lună și jumătate de la dispariția lui Dumitru Bucătaru, s-a întâmplat însă ceva cumplit. Urmarea, în partea a doua a articolului.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro