Cum va arăta a doua iarnă a pandemiei în Europa. Punctul slab care ar putea băga în colaps sistemul medical

În timp ce numărul cazurilor atinge noi valori maxime într-un timp record, iar țările investesc masiv pentru a extinde numărul de paturi în unitățile de terapie intensivă, infrastructura spitalelor este mult mai bine pregătită decât în 2020 pentru a face față crizei de COVID. Însă personalul din prima linie este limitat, avertizează experții în sănătate.

Mai mult, în pragul celui de-al doilea sezon rece din pandemie, numărul celor care pot îngriji bolnavi de COVID începe să scadă. Medicii și asistentele de la ATI, care au lucrat „la turație maximă” timp de un an și jumătate, își reduc din ce în ce mai mult orele de lucru din cauza epuizării – unii renunțând chiar la medicină!

„Moralul este foarte scăzut în rândul asistenților medicali. Suntem obosiți și dezamăgiți”, spune Alda Dalla Valle, o asistentă care lucrează în unitatea de urgență a Spitalului Epicura din orașul belgian Hornu.

Ce s-a schimbat față de 2020

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

În ultimul an, atât Comisia Europeană, cât și țările membre UE au investit în tratamente despre care s-a demonstrat că reduc mortalitatea cauzată de coronavirus. Iar apariția medicamentelor antivirale precum cele dezvoltate de Roche și Pfizer va aduce un sprijin și mai mare medicilor care luptă cu pandemia.

Infrastructura a fost, de asemenea, îmbunătățită considerabil. Ca răspuns la primul val, când sistemele de sănătate au fost copleșite de pacienți și au ajuns aproape de colaps, guvernele au investit în noi paturi de terapie intensivă și aparate respiratorii.

La cererea Comisiei Europene, Societatea Europeană de Medicină Intensivă (ESICM) a contribuit la elaborarea unui program de formare pentru a face spitalele mai rezistente pe durata iernii. Acesta a oferit abilități de bază altor angajați ai spitalului, astfel încât să poată ajuta în ATI atunci când există o creștere a numărului de pacienți.

„Este elementar. Trebuie să poți ajuta în momentele de cerere pentru îngrijiri acute”, a explicat Maurizio Cecconi, președintele ESICM și șeful departamentului de terapie intensivă de la Humanitas Research Hospital din Milano.

El a afirmat că programul a fost un succes, cu aproximativ 17.000 de medici și asistenți medicali instruiți, peste ținta de 10.000.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Juliane Winkelmann și Gemma Williams, cercetători la Observatorul European, au declarat că țările membre UE învață să crească și să reducă capacitatea spitalelor ca răspuns la criza COVID. Un lucru foarte bun.

Dar încărcarea suplimentară asupra sistemelor de sănătate are un preț.

„Cea mai comună și eficientă strategie de creștere a capacităților la terapie intensivă a fost amânarea tratamentelor și intervențiilor chirurgicale la alegere”, explică cercetătorii.

Asta, în condițiile în care numărul infectărilor a reînceput să crească, iar Europa, a spus OMS, a devenit din nou epicentrul pandemiei.

La capătul puterilor

Potrivit Comitetului Permanent al Medicilor Europeni (CPME), „condițiile extreme de muncă” încep să scoată medicii din profesie.

Situația este și mai gravă pentru asistenți medicali. Federația Europeană a Asistenților Medicali estimează că aproape o treime dintre asistentele care lucrau în spitale înainte de pandemie și-au părăsit locurile de muncă.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Nemulțumirea în rândul lucrătorilor medicali, din cauza salariilor mici și a reducerilor bugetare, a precedat pandemia, datând din politicile de austeritate impuse după criza financiară din 2008.

În Irlanda, aproximativ 3.000 de medici au părăsit țara între 2016 și 2020 pentru a ocupa funcții în străinătate, a declarat Ray Walley, medic generalist la Dublin și vicepreședinte al CPME. Iar situația medicilor care au rămas a continuat să se înrăutățească. Un sondaj realizat de Organizația Medicală Irlandeză, la începutul anului 2021, a dezvăluit că șapte din 10 au un risc ridicat de epuizare.

În chip similar, în Estonia, o treime dintre asistente se gândesc să renunțe la job, a declarat Gerli Liivet, vicepreședintele sindicatului național al asistenților medicali. La începutul pandemiei, guvernul a crescut cu 50% salariile pentru asistentele care lucrează pe terapie intensivă. Degeaba însă.

„Salariul nu le mai motivează pe asistente, pentru că volumul de muncă este atât de mare”, a explicat Liivet.

Chiar și sistemele de sănătate prezentate ca exemple de succes sunt sub presiune. În iunie, asistentele daneze au intrat în grevă timp de aproape 10 săptămâni pentru a cere salarii mai bune, înainte de a li se ordona să se întoarcă la muncă prin decret guvernamental.

Greve similare au avut loc și în Franța, Belgia sau în alte părți.

Potrivit Organizației Daneze a Asistenților Medicali (DSR), salariile asistenților medicali sunt cu 15-20% mai mici decât ale categoriilor profesionale cu un nivel de educație comparabil, în domenii dominate de bărbați. Asistentele au respins ca insuficientă o înțelegere negociată în baza căreia le-ar fi crescut salariul cu 5% în trei ani.

În acest context, premierul danez Mette Frederiksen a anunțat recent revenirea restricțiilor, după ce numărul de noi infectări a ajuns la cel mai ridicat nivel din decembrie 2020 și a cerut personalului spitalului să-și dubleze eforturile, atrăgând reacții critice pe rețele de socializare din partea asistentelor.

Guvernul de la Copenhaga a înființat o comisie pentru a examina problema salariilor și a pregăti negocierile salariale pentru 2024, dar între timp, sindicatul atrage atenția că 5.000 de posturi sunt vacante, iar țara se confruntă și cu o creștere a numărului de angajați care aplică pentru locuri de muncă în altă parte, situații pe care le numește „o dovadă a crizei morale din domeniu”.

Pe termen lung, specialiștii arată că trebuie crescută rezerva neutilizată. „Am învățat că, pentru a construi reziliența în sistem, trebuie să creăm niște rezerve”, a spus Cecconi, de la ESICM. Adică dezvoltarea infrastructurii trebuie să meargă mână în mână cu creșterea de personal.

Cecconi a atras atenția că operaționalizarea a 10 noi paturi de terapie intensivă a necesitat între 20 și 60 de noi asistente și 10 medici – și asta, fără să ia în considerare fizioterapeuții, farmaciștii și alt personal auxiliar.

„Nu sunt sigur că oamenii își dau seama că ventilatorul este, probabil, cel mai ușor de găsit”, conchide Cecconi.

Foto: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News