Cum va arăta harta deceselor provocate de temperaturile ridicate, în 2050. Mii de români mor în fiecare an ca urmare a efectelor climei

Potrivit unui studiu publicat de revista medicală britanică The Lancet, analizat de portalul InfoClima, cele mai mari rate de mortalitate asociate temperaturilor scăzute au fost înregistrate în 2020 în estul și sudul României (200-250 de decese per 100.000 de locuitori), în timp ce cele mai multe decese produse de temperaturile ridicate au fost în sudul și părți din vestul României (20-25 de decese per 100.000 de locuitori). Proiecțiile climatice arată însă o schimbare a distribuției deceselor asociate temperaturilor extreme în Europa: numărul de decese asociate frigului scade, iar cel al deceselor asociate căldurilor va crește. 

Un alt studiu, publicat în 2024, în revista Nature Medicine, arată că în România au fost înregistrate în 2023 peste 2.500 decese asociate căldurii, cele mai expuse categorii ale populației fiind femeile și cei în vârstă de peste 80 de ani. Cea mai ridicată rată de mortalitate a fost în județele din sudul țării: Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Ialomița și Brăila. În schimb, cele mai puține decese provocate de temperaturile excesiv de ridicate au fost în Transilvania, Crișana și zona de nord a țării. Datele coincid cu zonele care sunt, de obicei, cele mai afectate de episoadele de caniculă. 

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

Valurile de căldură și perioadele cu temperaturi ridicare din 2023 au fost asociate cu aproximativ 47.690 de decese în Europa, dintre care peste 47.000 au fost înregistrate între 29 mai și 1 octombrie. 

Persoanele peste 85 de ani, cele mai vulnerabile

„Faptul că mai multe persoane mor din cauza temperaturilor scăzute decât din cauza valurilor de căldură se datorează unei combinații de factori. Între aceștia ar fi lipsa unor condiții adecvate de încălzire în locuințe, expunerea prelungită la frig, bolile sezoniere precum gripa, care sunt mai răspândite în lunile de iarnă, precum și accesul limitat la îngrijiri medicale și vulnerabilitatea crescută a anumitor grupuri de populație, cum ar fi vârstnicii.

Pe măsură ce temperatura globală continuă să crească, iernile vor deveni mai blânde, iar valurile de căldură vor fi din ce în ce mai frecvente și mai intense. Astfel, până în 2100, raportul între decesele cauzate de frig și cele cauzate de căldură va ajunge la 6,7:1 (decese temperaturi ridicate: decese temperaturi scăzute) în scenariul în care temperatura medie globală crește cu 1,5°C.

Recomandări

Live Text – Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul 2. Sute de oameni la coadă, la o secție de votare din București

Pentru România, scăderea este de la 7,3:1 (1,5°C) la 2:1 (4°C). În estul României e de așteptat să scadă rata mortalității asociată temperaturilor scăzute. La nivelul întregii țări însă, va crește trendul în cazul deceselor provocate de temperaturile ridicate, în special în sudul și vestul României”, spune fizicianul Bogdan Antonescu, specialist în fizica atmosferei.

Cel mai mare număr de decese va fi înregistrat în rândul oamenilor de peste 85 de ani, pe de o parte pentru că această categorie de vârstă este mai vulnerabilă la temperaturile ridicate, iar pe de altă parte deoarece crește speranța de viață până în 2100. 

Efectele căldurii și mortalitatea în 2050

Iarna va continua să fie o perioadă cu un număr mai mare de decese în Europa, din mai multe motive. Bolile infecțioase, precum gripa și alte virusuri respiratorii, se răspândesc mai ușor în sezonul rece, afectând în special persoanele vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și cei cu afecțiuni cronice. De asemenea, expunerea la frig, chiar și în ierni mai blânde, poate agrava afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, ducând la decese, în special în cazul celor care nu se pot proteja adecvat. 

„Schimbările climatice și demografice contribuie la schimbările anticipate în rata de mortalitate asociată temperaturilor extreme. Creșterea temperaturii medii globale duce la schimbări în caracteristicile valurilor de căldură care devin mai frecvente, mai intense și durată mai mare.

Recomandări

Victimele inundațiilor, căutate de scafandri în cea mai mare parcare subterană din Valencia: „E un cimitir” | VIDEO

Schimbările demografice includ o ușoară scădere a populației Europei cu 5% până în 2100, o îmbătrânire a populației în multe țări și regiuni din Europa (o creștere de la 2,9% în 1991-2020 la 9,3% în 2100 a populației în vârstă de peste 85 de ani) și o creștere a speranței de viață”, spune Bogdan Antonescu.

Pentru majoritatea județelor din România (26 județe și București), în 2050, rata deceselor va fi influențată de creșterea temperaturii și mai puțin de îmbătrânirea populației. Va exista și un caz particular, județul Vâlcea, unde atât componenta reprezentată de creșterea temperaturii medii, cât și îmbătrânirea populației vor contribui, în egală măsură, la creșterea ratei deceselor. Astfel, schimbările climatice ar putea duce la provocări fără precedent pentru sistemele de sănătate, mai ales în timpul valurilor de căldură. 

Peste 400.000 de decese în Europa, în 20 de ani

Potrivit studiului publicat de revista The Lancet, rata mortalității asociată temperaturilor ridicate va crește odată cu temperatura medie globală în toate regiunile Europei. Autorii au analizat condițiile climatice actuale (1991-2020), dar și condițiile climatice viitoare pentru o creștere a temperaturii medii globale față de perioada preindustrială de 1,5°C, 2°C, 3°C și 4°C. Aceștia estimează că între 1991 și 2020 au fost înregistrate 363.809 decese asociate perioadelor cu temperaturi scăzute și 43.729 de decese asociate temperaturilor ridicate. 

Numărul de decese asociate temperaturilor ridicate este de șase ori mai mic în nordul Europei (0,5 – 5 decese per 100.000 de locuitori) față de sudul Europei (Croația 30 – 47 decese per 100.000 locuitori). De asemenea, s-a estimat că rata mortalității legate de căldură ar fi fost cu 80% mai mare în absența adaptării din secolul actual, în special la persoanele în vârstă.

Valurile de căldură reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare, pe măsură ce temperatura globală crește. 

„Valurile de căldură au un impact imediat și devastator, în special în orașele aglomerate sau în zonele unde infrastructura medical nu este pregătită să facă față unor astfel de fenomene extreme. Pe lângă decesele directe cauzate de căldură, valurile de căldură agravează și alte probleme de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare și respiratorii. În plus, efectele pe termen lung ale căldurii extreme asupra sănătății și calității vieții nu sunt încă pe deplin înțelese.

De aceea, prevenirea acestor decese și atenuarea impactului valurilor de căldură sunt cruciale pentru protejarea sănătății publice în viitorul apropiat și avem nevoie să integrăm aceste rezultate în toate politicile și măsurile de adaptate legate de sănătatea populației în contextul schimbărilor climatice, cum subliniază și autorii studiului”, mai afirmă Bogdan Antonescu.

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro