Comentează”Declinul sistemului de fashion, așa cum îl cunoaștem, a început când sectorul de lux a început să lucreze pe modul fast fashion, cu un ciclu de livrări permanent, în speranța că va vinde mai mult… Eu nu mai vreau să lucrez astfel, e imoral. Nu are sens ca una dintre jachetele mele, sau unul dintre costumele mele să stea în magazin trei săptămâni, apoi să devină dintr-o dată învechite și să fie înlocuite de marfă nouă, care nu e cu mult diferită”, susține, printre altele, Giorgio Armani.
”Dictatura” magazinelor universale
Acesta a continuat: ”Este absurd să găsești lenjerie în magazine, în mijlocul iernii, respectiv haine din alpaca, în mijocul verii, din simplul motiv că dorința de a cumpăra trebuie satisfăcută imediat. […] Acest sistem impus de magazinele universale, a devenit dominant. Greșit, trebuie să facem schimbări, trebuie să spunem stop. Această criză reprezintă o oportunitate minunată de a încetini și de a realinia totul, pentru a schița un viitor mai realist”.
Am muncit cu echipa mea pentru a ne asigura că, după ridicarea restricțiilor, colecțiile de vară vor rămâne în magazine măcar până la începutul lui septembrie, cum e normal.
Giorgio Armani, creator de modă
Opinia lui Giorgio Armani este împărtășită de Olivier Saillard, 52 de ani, reputat istoric și critic de modă francez. ”Sunt absolut de acord cu cele scrise de Armani. Mă miră numai faptul că a fost nevoie de această pandemie pentru a asemenea reacție. Ultimii zece ani au reprezentat probabil cea mai mare și mai fără sens supraproducție din istoria modei. Această industrie nu mai trebuie să fie al doilea cel mai mare poluator din lume. Avem nevoie de aer!”, a declarat Saillard, într-un interviu pentru cotidianul german Die Welt.
Sunt prea multe prezentări de modă, prea multe haine, care arată toate la fel, prea multă uniformitate. În viitor avem nevoie de mai puțină modă, dar de o calitate superioară.
Olivier Saillard, istoric și critic de modă
Olivier Saillard consideră că lumea modei a luat-o pe un drum greșit cu aproximativ 11 ani în urmă. ”Pentru mine, punctul de cotitură se învârte în jurul anului 2009, când marii și altădată independenții creatori de modă au ieșit din scenă: Yves Saint Laurent a murit, Alexander McQueen s-a sinucis la puțin timp după aceea, iar Christian Lacroix, Helmut Lang și Martin Margiela au renunțat. Astfel s-a închis un capitol”, a afirmat specialistul francez.
”Domeniul a fost preluat de marile concerne și de designeri care servit interesele comerciale, dar care n-au avut curajul să inoveze, așa cum o făceau greii modei. Excepție face Phoebe Philo, dar ceilalți au devenit prizonieri ai sistemului”, a adăugat autorul mai multor lucrări având ca subiect istoria modei.
Jurnaliștii germani au vrut să afle care este starea de spirit a membrilor caselor de modă pariziene. ”Este foarte multă neliniște, dar nimeni nu s-a încumetat să se plângă deschis, precum Armani. În plus, majoritatea se plânge din cauza acelorași lucruri în ultimii zece ani: ritmul infernal în care trebuie să scoată colecții noi și presiunea comercială, care apasă asupra tuturor”, a afirmat Olivier Saillard.
Francezul susține că ar trebui făcute schimbări radicale și în cazul prezentărilor de modă. ”Nebunia asta de a zbura dintr-un colț al lumii în altul, pentru a asista la o defilare care durează unsprezece minute, ar trebui chiar interzisă. Este vulgară. Mult mai șic și mai potrivite timpului pe care îl trăim ar fi prezentarea unor colecții în atelierul creatorului, în compania unei asistențe restrânse”, a declarat Saillard.
Istoricul și criticul de modă francez a fost întrebat despre potențialul de schimbare al sectorului de lux al modei.
Accent pe calitate și unicitate
”Ar trebui create lucruri care sunt atât de bine făcute, încât ar putea arăta bine și ar putea fi purtate și peste zece ani. Doar prin calitate, croială și exclusivitate poate fi redată demnitatea produsului”, a declarat Saillard.
Hainele ar trebui gândite precum ceasurile de lux, pe care le porți o viață întreagă.
Olivier Saillard, istoric și critic de modă
”Mi-aș dori ca modă să redevină, măcar într-o oarecare măsură, cum era la începutul caselor de modă celebre. Toate erau mai mici și toate aveau ceva al lor. Prin structuri mai mici se pot organiza, într-un fel sau altul, mai multe locuri de muncă decât prin marile concerne globale. Mai ales moda de tip fast fashion ar trebui impozitată cum sunt impozitate mașinile poluante, iar cu banii obținuți astfel ar trebui susținuți creatorii de modă mai mici, alternativi”, a explicat Saillard.
Francezul nu crede, însă, că schimbările pe care le consideră necesare se vor produce suficient de repede. ”Dar mă îndoiesc că aceste schimbări se vor produce rapid. Multe branduri mici nu vor supraviețui pandemiei, care nu va însemna pentru marile concerne mai mult decât o zgârietură dureroasă. Când Hermès a redeschis recent un magazin în China, a avut vânzări de 2,5 milioane de euro într-o singură zi”, a încheiat Olivier Saillard, care a deținut în trecut și funcția de director al Muzeului modei orașului Paris.