România nu mai este copilul-problemă al Europei, dar rămânem sub atentă supraveghere. Comisia Europeană: Schimbarea de putere de la București nu este un CEC în alb

Deși țara noastră reușit să rezolve parte din probleme, ea mai trebuie supravegheată o vreme. Acesta este mesajul Comisiei Europene pentru România, potrivit unui oficial de la Bruxelles cu care Libertatea a discutat zilele acestea.

Când Ursula von der Leyen, preşedintele ales al Comisiei Europene, a spus că există state membre care au probleme cu respectarea statului de drept, dar „nimeni nu e perfect”, Polonia, Ungaria şi, probabil, chiar şi România au răsuflat uşurate.

Mesajul a fost intrepretat ca fiind o slăbire a importanţei subiectului statului de drept. Urusula von der Leyen era puternic contestată, aşa că modul în care îşi putea aduna voturile era să nu îşi facă adversari. Inclusiv în rândul statelor membre cu probleme mari, precum Polonia şi Ungaria.

O asemenea slăbire a luptei contra derapajelor democratice ar fi fost un semnal pentru lideri precum cei de la Bucureşti că pot continua să ia măsuri criticate în mod normal de la Bruxelles.

Doar că lucrurile nu vor sta aşa, dau asigurări cei din Comisia Europeană.

Garanţiile UE faţă de statul de drept

„Nu este posibilă o slăbire a atitudinii faţă de problema statului de drept. Nu există acest scenariu, pentru că foarte multe state membre nu vor accepta aşa ceva. Sunt state precum Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa, Spania şi Italia”, a declarat, pentru Libertatea, un oficial din cadrul Comisiei Europene, cu experienţă în domeniul statului de drept în UE, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

Cu toate acestea, Frans Timmermans, cel care a ţintit poziţia de şef al Comisiei Europene din partea socialiştilor europeni, a pierdut funcţia inclusiv din cauza opoziţiei statelor din estul Europei cu probleme pe zona statului de drept.

„Nu a fost niciodată lupta personală a lui Frans Timmermans. Au fost decizii ale unui colegiu de comisari. A fost imaginea lor, a Comisiei ca ansamblu”, spune însă oficialul UE.

Asta nu înseamnă că nu vor exista schimbări, cel puţin pe termen scurt. Este de aşteptat ca noua Comisie Europeană să fie, la nivel de discurs public, mai puţin incisivă în perioada următoare. Va fi o perioadă de reaşezare.

„Comisia se va abţine de la a certa şi va fi mai reţinută în discurs, dar asta va fi pentru o perioadă scurtă. Trei, patru luni”.

surse din Comisia Europeană

Apoi, va fi „business as usual”, iar Comisia chiar va introduce noi mecanisme, mai dure, de pedepsire a celor care încalcă statul de drept. Inclusiv tăierea fondurilor UE pentru statele care arată că, din cauza corupţiei, nu le pot cheltui eficient. Este, de exemplu, poziţia Olandei, care pune mare accent pe aceste sancţiuni.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

România nu mai e sub steagul roşu

Ce înseamnă toate acestea pentru România? Schimbările politice din ultima perioadă au făcut să dispară de pe agenda publică intenţiile de modificare a legislaţiei penale, respectiv ceea ce Comisia critica la puterea de la Bucureşti.

Ţara noastră are însă un „istoric”, spune oficialul european, care nu poate fi ignorat.

„Angajamentul pe termen lung al României faţă de statul de drept este încă pus sub semnul întrebării. Nu este o situaţia normală, dar nici nu mai e un steag roşu ridicat. E portocaliu”.

surse din Comisia Europeană

Există diferenţe mari între România şi ţări precum Polonia şi Ungaria. Acolo, modificările din domeniul Justiţiei, al libertăţii de exprimare şi al societăţii civile erau făcute pe baze ideologice. Respectiv, acele partide de la putere şi-au construit întreaga platformă publică pe ideea că doresc aceste schimbări. Şi de aceea au şi fost votate. Cazul recent al PiS, din Polonia, care a câştigat alegerile indiferent de criticile UE, este relevant.

La Bucureşti, PSD a fost înfrânt la vot. În România era un „grup de infractori” care doreau să scape de puşcărie.

„Nu erau motive ideologice în spate, ca în Polonia sau Ungaria, unde sunt acţiuni intenţionate. Dacă puteau să-şi îndeplinească obiectivele altfel, ar fi făcut-o altfel”, spune oficialul CE.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

Presiunea cade acum în sarcina noului Guvern, spun sursele de la Bruxelles, să demonstreze că România a intrat pe calea cea bună în domeniul respectării statului de drept.

Practic, mesajul pe care vor oficialii de la Bruxelles să îl transmită este că simpla schimbare de putere de la Bucureşti nu este un cec în alb, iar ei spun că vor continua să urmărească îndeaproape situaţia din ţară.

Urmărește-ne pe Google News