ComenteazăÎn timp ce Marea Britanie vrea să construiască 48 de spitale noi până în 2030, statul român are doar planuri.
Anul trecut, britanicii au ridicat un spital de stat în doar nouă zile, prin reconfigurarea unui centru de târguri și expoziții. Cea care a coordonat proiectul, Natalie Forrest, are acum sarcina de a mai face 48 de spitale cu 24 de miliarde de lire, scrie publicația britanică de business raconteur.net.
Natalie este o fostă asistentă medicală, care a ajuns cunoscută după ce a supervizat reconstrucția Spitalului Chase Farm din Londra, timp de patru ani.
Spitalele sunt unele dintre cele mai complexe clădiri care se pot ridica și construcția lor poate dura până la 10 ani. Însă fosta asistentă medicală s-a angajat în fața premierului Boris Johnson că va termina proiectul celor 48 de spitale până în 2030.
Misiune imposibilă, spun criticii. Și dau și exemplul spitalului Royal Liverpool, care trebuie să fie gata în 2022, dar a cărui construcție e în urmă cu cinci ani și deja s-a mai adăugat la nota de plată 40%.
Cafea, shopping și analize
Britanicii se pot aștepta la niște proiecte de spitale cu adevărat surprinzătoare, susține Raconteur.net. De pildă, este foarte probabil ca o vizită la mall să însemne și una la doctor.
„Marele avantaj al centrelor comerciale ca locații pentru spitalele comunitare este că au o rețea bună de transport”, e de părere Christopher Shaw, președinte al Architects for Health și fondatorul companiei Medical Architecture. În plus, să te folosești de un spațiu deja existent înseamnă economii.
Spitalele viitorului vor ieși cu siguranță din tipare, cred specialiștii. Royal Childrens Hospital din Melbourne, Australia, de pildă, are o mică grădină zoologică cu suricate ca să îi înveselească pe copiii bolnavi.
Și ideea de internare se va schimba. Arhitectul Christopher Shaw are în minte spitale high-tech, cu centre de control al traficului, ca în aeroporturi, și cu „controlori” care să monitorizeze pacienții care sunt acasă, de pildă.
Rezervele spitalicești virtuale vor fi la fel de comune în spitalele de mâine precum stetoscopurile și aparatele cu raze X, astfel că le vor permite multor pacienți să primească atenție și îngrijire în propria casă. Și totul a început acum, în criză, când pacienților cu COVID care stăteau acasă li se măsura de la distanță saturația de oxigen și pulsul cu ajutorul pulsoximetrelor atașate la deget. Această îngrijire la distanță a evitat supraaglomerarea multor spitale.
„Internați” la distanță
La spitalele de stat din Watford, de pildă, au fost monitorizați în jur de 1.200 de pacienți. 400 dintre aceștia au fost monitorizați prin telefon, salvând 300 de zile de spitalizare în acest mod, în perioada de vârf a pandemiei, scrie The British Medical Journal.
Specialiștii cred că îngrijirea la domiciliu îi va scuti pe mulți pacienți și de anxietatea care vine la pachet cu internarea în spital.
Și, în plus, „internarea” acasă a pacienților va atrage cu sine scăderea numărului de pacienți dintr-o rezervă. Mai mult, camerele cu un singur pacient din spitale și monitorizarea la distanță vor scădea și rata infecțiilor intraspitalicești.
În Marea Britanie, în jur de 5.000 de pacienți mor în fiecare an din cauza infecțiilor nosocomiale și în total apar în jur de 100.000 de cazuri de astfel de infecții pe an, care costă statul britanic un miliard de lire.
Spitalele viitorului vor mai avea ceva: multă verdeață. Natura și grădinile pot reduce durerea, este rezultatul unei cercetări realizate în Suedia. Oamenii de știință au urmărit cum 23 de pacienți operați care se aflau în camere cu lumină naturală și geamuri spre grădină s-au refăcut mai repede și au avut mai puține dureri. În același timp, 23 de pacienți care erau în camere închise, fără ferestre, s-au recuperat mai greu.
O altă preocupare în designul viitoarelor spitale este pentru confortul personalului. În perioada pandemiei, mulți medici și asistente au dormit care pe unde au apucat, pe jos, doar cu o pătură peste ei sau în propriile mașini. Nu va mai fi cazul în noile spitale.
Spațiile vor fi remodelabile în funcție de necesități și întreaga arhitectură trebuie să poată fi reprodusă cu ușurință în alte și alte proiecte. Adică se va crea un model. „Unul dintre scopurile principale este să reducem timpul de construcție. Este esențial să terminăm programul la timp”, a concluzionat Natalie Forrest.
Foto: captură The Royal Childrens Hospital, Melbourne