- Două alunecări de teren de proporții au avut loc în localitatea Cumpăna, județul Constanța, în mai și august 2019. Opt familii au fost evacuate. Ministrul Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc, a anunțat că va lua imediat măsuri pentru stabilizarea malului stâng care se prăbușea.
- Malul face parte din Canalul Dunăre – Marea Neagră, obiectiv de interes național. Lucrarea trebuia executată în regim de urgență și finalizată în februarie 2020.
- Realitatea? S-au dat 5 milioane de lei din 54, s-a făcut 10% din lucrare!
Hăul se apropie periculos de la zi la zi. În față e canalul Dunăre – Marea Neagră. În spate, 8 locuințe stau la distanță de-o bârnă și un pai de pământul care fuge. Un cilindru de canalizare, rămas jumătate în pământ, jumătate în gol, stă ca un semn de exclamare care anunță că acolo, acum doar un an, era un drum. Drumul Canalului.
Iar malul pleacă, periculos, de la săptămână la săptămână, chiar și fără precipitațiile ce ar putea fi fatale.
“Se surpă câțiva milimetri pe zi, însă fiecare milimetru mă sperie”
Mariana Gâju, primar Cumpăna
15 ani pe-o buză de pământ
Oamenii din locuințele periclitate au fost relocați într-o casă, în apartamente din blocuri ANL ori s-au întors la casele părintești.
Unii, precum familia Boboc, vin zilnic pentru a-și hrăni animalele rămase în urmă. “Ni s-a spus că ne putem întoarce încă din martie”, afirmă soția. E contrazisă de viceprimar și de situație.
Ce-i drept, femeia auzise bine: lucrările ar fi trebuit finalizate peste doar trei săptămâni.
Dintr-o garsonieră ANL aflată la câțiva kilometri își varsă năduful și capul familiei Brânzei, Gheorghe. “Am muncit 15 ani la casă împreună cu familia. Am venit la Cumpăna să duc o viață liniștită. O bătrânețe liniștită. Acum, cei doi copii îmi sunt plecați în străinătate. Unde să stea când se întorc?”, spune bărbatul.
Pământul s-a răzbunat
Semnele rele au apărut la Cumpăna încă din 2018, dar situația a devenit dramatică în mai, 2019. Atunci a fost prima alunecare de teren. Vreme de trei luni, oficialii nu s-au implicat. În august, a fost a doua alunecare de teren, una de proporții, iar opt familii, în total 16 persoane, au fost evacuate.
Expertul tehnic Anton Chirică spune că la Cumpăna era urgență de gardul zero încă dinainte de primele alunecări. Acolo, structura pământului a ridicat semne de întrebare din 1982, de la construirea Canalului Dunăre – Marea Neagră. Terenul este format din argilă roșie, tip de pământ care are fisuri de la sine, și loess. Anton Chirică spune că el a fost expertul și atunci, la începerea construcțiilor, și a avertizat că argila roșie trebuie securizată cu piloți, piloni serioși de susținere.
„Ceaușescu nici nu a vrut să audă de asemenea costuri, așa că au securizat cu metode mai ieftine”, spune expertul.
În vara trecută, după 37 de ani, Chirică a revenit la Cumpăna și a dat aceeași soluție. Odată și-odată statul va trebui să investească în soluția corectă – piloți de susținere.
„Sunt în pericol încă patru rânduri de case. Aceasta înseamnă 27 de case. E o grozăvie. Ferească Dumnezeu de o nenorocire, unde ducem oamenii aceștia?”, susține primarul din Cumpăna.
23 din 282 de piloți de susținere, cilindri care țin malul de pământ în loc, au fost montați până acum la Cumpăna
Banii de la Guvernul Dăncilă au rămas doar pe hârtie
Pe 4 august 2019, ministrul Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc, s-a lăudat pe Facebook că a vizitat Cumpăna.
„Le-am transmis cetățenilor că în momentul de fața prioritară este viața lor și am cerut autorităților locale tot sprijinul administrativ ca lucrările să înceapă imediat. Dispunem de resursele financiare necesare intervenției imediate, aceasta făcându-se în regim de urgență”, scria ministrul.
Este un mister ce s-a întâmplat cu banii. Ei nu au ajuns niciodată la Administrația Canalelor Navigabile, beneficiarul lucrărilor de consolidare.
„Guvernul Dăncilă, în loc să dea 54 de milioane, a dat 5. Iar acei 5 milioane sunt pe hârtie, că în contul Administrației Canalelor Navigabile nu au ajuns”, spune primarul Mariana Gâju.
Directorul Administrației Canalelor Navigabile, Daniel Georgescu, detaliază.
„Valoarea de la Cumpăna e, de fapt, de 25 de milioane de euro. A fost împărțită lucrarea în două părți. În etapa 1 urmau să ne dea 10 milioane de euro, nu lei. Până acum, Guvernul Dăncilă a aprobat într-o ședință de guvern că ne va da cinci milioane de lei. Acum se inițiază o hotărâre de guvern de 54 de milioane de lei”.
Toate demersurile guvernelor au rămas pe hârtie. Administrația Canalelor Navigabile a fost anunțată că trebuie să cotizeze din bugetul propriu, până una-alta.
Pase Teodorovici-Cuc
Fostul ministru al Transporturilor își amintește bine situația. Știe că lucrarea era urgentă și că în februarie s-ar putea produce un alt dezastru. Își amintește și de hotărârea de guvern în care erau alocate cele cinci milioane de lei. Spune însă că mai departe nu e treaba sa. Pasează mingea în curtea Ministerului de Finanțe.
„El (n.r. Răzvan Cuc) de la minister putea să dea și să ia banii de la ordonatorii din subordine: CFR, de exemplu. Și să-i dea la Cumpăna. Pentru că banii ăia nu îi cheltuia până la final de an și se poate dovedi și asta. Se poate vedea că execuția la final de 2019 a lăsat bani în conturile diferiților ordonatori. Numai că toți ordonatorii îi plâng ministrului la ureche să nu le ia banii și ministrul, dacă nu știe despre ce este vorba, pe românește, pune botul la astfel de chestii”, susține Eugen Teodorovici.
Ministrul Cuc le-a promis, dar până când să deblocheze banii, au primit de la minister mesajul: „Folosiți fondurile proprii și noi vă vom trimite cei cinci milioane de lei”. Ei s-au apucat, au făcut plăți, iar banii de la minister nu au venit.
George Niculescu, noul prefect:
Fostul ministru Răzvan Cuc susține că a mai avut un hop pentru care nu a dat banii. Tot pe atunci Guvernul Dăncilă a fost răsturnat prin moțiune de cenzură și în ministere s-a instalat haosul.
,, După ce a trecut moțiunea de cenzură, dacă ați lucra în ministere, ați vedea că toți oamenii așteaptă să se schimbe guvernul, nimeni nu mai lucrează. Și dacă le spui ceva funcționarilor, te trezești cu procese., susține fostul ministru.
“Am fost minge de ping-pong”
„M-am dus săptămână de săptămână la nivel de minister, am alergat ca o minge de ping-pong între primul ministrul, ministrul Finanțelor și ministrul Transporturilor. Eu îi consider vinovați și inconștienți pe oamenii aceștia, care nu au înțeles gravitatea situației și care așteaptă să se întâmple nenorocirea , tragedia și după aceea să caute vinovații. Vinovații cine sunt?! Proștii de la talpa țării”, spune primarul din Cumpăna, referindu-se la Viorica Dăncilă, Eugen Teodorovici și Răzvan Cuc.
„Am reluat drumurile imediat, la instalarea noului guvern. Am fost la domnul Cîțu, am fost la domnul Ion Ștefan, la ministrul Devoltării, am fost la domnul Ludovic Orban, primul ministru, am fost la doamna Turcan. Și mi-au spus: «Ne vom implica, luăm documentația, o vom propune pentru Hotărârea de Guvern în regim de urgență». Ei, iacătă, suntem în ianuarie”.
Primarul PSD are credința, amară, că „dacă nu m-a ajutat guvernul meu, nu știu ce să aștept de la guvernul PNL”.
Vin lunile critice
Primarul din Cumpăna este în pragul disperării. Lunile februarie-martie ar putea fi critice pentru locuitorii din comună. Argila roșie se fisurează puternic în perioada de dezgheț și ploi. Astfel, pământul s-ar putea surpa și mai tare. Expertul Anton Chirică spune că a avertizat deja că problema s-ar putea extinde rapid, dacă nu se iau măsuri, de la un kilometru cât este acum până la cinci kilometri.
„Dacă nu ești pregătit, în momentul în care se declanșează e greu să mai ții sub control. Alunecarea se extinde lateral, către kilometrii 55 și 60. Le-am trimis o notă tehnică și la Administrația Canalelor Navigabile, și la ISU, și la Prefectură. În februarie îi așteaptă o mare surpriză, după mine. O să apară crăpături până la kilometrul 60. Bine măcar că nu mai sunt case mai departe. Dar vor fi niște alunecări groaznice”, declară expertul tehnic Anton Chirică.
Constructorul: „Am făcut de câți bani am avut”
Sunt semne de întrebare și referitoare la firma ABC VAL din Constanța, cea care consolidează la Cumpăna. Surse declară că firma s-a apucat de lucru abia prin decembrie și de doar câteva săptămâni trage tare.
Proprietarul Vasile Costea se apără. „Am lucrat de câți bani am avut. Utilajul pentru piloți e foarte costisitor, am plătit și pentru combustibil, au fost costuri mari. Dacă primeam toți banii, lucrările erau gata în februarie”.
În jurul lui Vasile Costea și al firmei lui au existat multe controverse. Presa locală a scris despre această companie că este abonată la proiectele Constanței cu fonduri europene. El este trimis și în judecată, fiind acuzat că i-ar fi dat șpagă fostului președinte al Curții de Apel Constanța ca să intervină în favoarea sa, în procesul cu cei care au contestat licitațiile.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro