Executivul a introdus, atunci, prevederea ca vânzarea cartelelor de telefon prepay să fie posibilă doar cu buletinul, iar actualii posesori de astfel de cartele aveau timp până la 1 septembrie 2020 să se identifice.
Sesizarea a fost depusă la CCR de Avocatul Poporului, Renate Weber, care a reclamat că actul normativ „afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţeneşti”.
Potrivit CCR, unul dintre motivele deciziei a fost că ”Guvernul nu a motivat în cuprinsul actului normativ criticat situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată și nici urgența reglementării, limitându-se la a justifica oportunitatea și necesitatea reglementărilor, aspecte care nu se circumscriu criteriilor de constituționalitate prevăzute de art.115 alin.(4) din Constituție, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența constantă a Curții Constituționale”.
”Mai mult, Curtea a constatat că principala modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2000 adusă prin actul supus controlului de constituționalitate, respectiv cea referitoare la achiziționarea serviciilor de telefonie destinate publicului la puncte mobile pentru care plata se face în avans, a fost amânată de două ori, mai întâi până la 31 decembrie 2019, apoi până la 31 martie 2020, în condițiile în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr.62/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 3 septembrie 2019, fapt care dovedește inexistența urgenței reglementării”, se mai arată în comunicatul CCR.
Avocatul Poporului susținea, în sesizarea la CCR, că O.U.G. nr. 62/2019 ”afectează drepturi, libertăți și îndatoriri cetățenești” și că localizarea apelurilor la 112 se putea face și prin modalitatea anterioară, fără să fie nevoie de cumpărarea doar cu buletinul.
După izbucnirea cazului Caracal, secretarul de stat Raed Arafat a anunţat un set de 14 masuri pentru îmbunătăţirea sistemului de urgenţă 112, problema cartelelor prepay fiind ridicată în contextul numărului mare de apeluri false.