• Firma Merlion, pentru care a semnat contractul Wang Yan, chinezul din dosarul Shanghai declarat de SRI și de judecători „pericol la siguranța națională a României”, se pregătește să devină principalul investitor din Munții Apuseni.
  • Libertatea publică azi Scrisoarea de Intenție prin care compania chineză își anunță condițiile.
  • Chinezii vor informații nu numai despre cupru, ci și despre aur și celelalte metale rare ale zăcământului de la Roșia Poieni, vecin cu cel de la Roșia Montană.
  • Rețeaua chineză de pedofilie de la Restaurantul Shanghai, protejată de ofițeri români, s-a dovedit parte a unei afaceri de spionaj și, mai nou, de influență economică ce i-a alertat pe partenerii NATO ai României.
  • După ultimele evenimente de la Cupru Min, americanii au contactat Ministerul Economiei pe canale neoficiale, îngrijorați de turnura pe care o ia afacerea, susțin surse din minister.

 

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
Firul modest, deșirat de sub biroul șefului poliției Parlamentului, Ion Craiu, un fost atacant al echipei de fotbal Steaua care apare în Dosarul Shanghai, a ajuns la Beijing și la Washington.

Ca în caricaturile din ziarele de la începutul secolului XX, de o parte a ițelor se opintește China, de cealaltă parte trage America, iar la mijloc sunt zăcămintele strategice ale României.

România a optat pentru o alianță cu Occidentul, dar asta nu înseamnă că Beijingul s-a resemnat sau că Bucureștiul nu are dreptul să-și apere propriile interese.

Și totul a devenit foarte, foarte urgent.

„În prezent, Cupru Min pregătește derularea unor licitații importante”, a răspuns, pentru Libertatea, compania din Abrud, cea care deține o mare parte a rezervei de cupru a României și singurul zăcământ exploatat în prezent la noi.

Cupru Min invocă secretul licitației

Compania spune că nu poate da detalii despre ce pregătește.

„Orice informație despre actualii sau potențialii parteneri, comunicată public în această perioadă, ar putea denatura competiția și/sau influența potențialii participanți la licitații”, susține Cupru Min.

Dacă nu poate Cupru Min, poate presa.

Căci compania îngrijește o importantă proprietate publică și e firesc ca oamenii să știe cum este aceasta gestionată și de către cine.

Directorul Gheorghe Chindriș și președintele CA Radu Coșarcă merg în China

Între 1 și 10 august 2018, șefii Cupru Min au fost invitați în China de către reprezentanții firmei Merlion Resources Holding Limited.

Cei doi conducători ai Cupru Min Abrud care au mers în China sunt:

  • Radu Coșarcă, preşedinte al Consiliului de Administraţie.
  • Gheorghe Chindriș, directorul interimar.
Reprezentați de mafiotul din „Cazul Shanghai”, chinezii îi invită pe șefii Cupru Min, Coșarcă și Chindriș, în China și apoi cer „raportul geologic” pentru resursele de cupru și de metale rare ale României!

Radu Coșarcă, preşedinte al Consiliului de Administraţie de la Cupru Min

Merlion e firma care, în octombrie 2017, a primit contractul de exclusivitate pe doi ani prin care cumpără producția integrală a societății Cupru Min.

Chinezii au fost reprezentați la semnarea contractului de către Wang Yan, mafiotul chinez descoperit în dosarul Shanghai de către echipa de investigații a GSP – Libertatea.

Cum poate un om al cărui nume apare într-un dosar de trafic de minore și, mai apoi, își pierde cetățenia română pentru că e „un pericol la adresa siguranței naționale” să apară ca partener al unei companii strategice a statului român?!

Poate, căci Wang Yan nu e doar un om, el e, la rându-i, reprezentarea interesului unui stat mult mai mare: China.

Afacere de pedofilie și trafic de persoane – afacere de spionaj – afacere economică de importanță strategică

„Shanghai” a fost, inițial, numele unui restaurant din sectorul 3 și al unui bordel camuflat în salon de masaj.

Afacerea s-a dovedit, de fapt, o modalitate prin care interesele chineze din România s-au extins în următorii pași:

1. Exploatarea și abuzarea sexuală a unor fete minore și trafic de persoane către UE.

2. Spionaj și influențarea unor ofițeri-cheie și a unor politicieni.

3. Afaceri, întâi mai mici și, mai apoi, strategice, așa cum e povestea de la Cupru Min.

Acesta este episodul cu numărul 32 al investigației jurnalistice începute în ianuarie 2018.

Cronologia unei povești ca în filme

Până acum, publicul a aflat următoarele fapte:

2004 – Un grup de afaceriști chinezi desfășoară „o amplă operațiune de crimă organizată”. Ei îi au la mână pe oamenii legii cu influență: poliție, Gardă Financiară, SRI, procurori.

2005 – Au loc descinderi DIICOT și fetele minore îi recunosc după poze pe mai mulți oameni ai legii care jucau mână în mână cu chinezi.

2008 – După doi ani de proces, doi chinezi și trei români sunt condamnați la pedepse minore: doi-trei ani.

2009 – În paralel, dosarul deschis ofițerilor este clasat fără ca măcar unul dintre ei să fie audiat, va recunoaște Parchetul în 2018, după ce ziariștii publică primele episoade ale investigației.

2012 – SRI cere retragerea cetățeniei lui Wang Yan, „Senatorul” din dosarul Shanghai, pentru că „a săvârșit alte fapte care pun în pericol siguranța națională”. Motivul retragerii cetățeniei este spionajul, reiese dintr-un alt dosar descoperit de jurnaliști și în care sunt implicați judecători.

2014 – Deși își pierde cetățenia, Wang Yan rămâne, în mod misterios, în România și redevine cetățean chinez.

2017 – Firma chineză Merlion primește contractul, Wang Yan o reprezintă.

2018 – Șefii Cupru Min ajung în China, chinezii își exprimă intenția de a investi în modernizarea și viitorul companiei.

2019 – Contractul semnat cu Merlion pe doi ani expiră anul acesta, iar Cupru Min organizează o nouă licitație.

Reprezentați de mafiotul din „Cazul Shanghai”, chinezii îi invită pe șefii Cupru Min, Coșarcă și Chindriș, în China și apoi cer „raportul geologic” pentru resursele de cupru și de metale rare ale României!

Wang Yang

Să revenim la deplasarea de lucru în China a lui Radu Coșarcă și Gheorghe Chindriș.

Coșarcă și Chindriș ajung și în Hong Kong și Macao

În turul lor prin sud-estul Chinei, reprezentanții Cupru Min au vizitat cea mai mare mină de cupru din țara asiatică, Dexing, despre care directorul Gheorghe Chindriș scrie, pe Facebook, că „de aici se extrag 41 de milioane de tone de cupru pe an extra și prelucrat”.

Reprezentanții Cupru Min poposesc și în zone de atracție turistică. Chindriș se pozează și postează imagini din piața de pește din Hong Kong și de la celebrele hoteluri Parisian și Four Seasons din paradisul asiatic al jocurilor de noroc Macao.

„L-am doborât şi l-am mâncat noi. Serios, a fost pregătit în două feluri, a fost nemaipomenit”, explică Chindriş fotografia cu un crustaceu uriaş, în piaţa de peşte din Hong Kong.

Rugată de Libertatea să spună cine a suportat deplasarea, Cupru Min a răspuns prin următoarea formulă: „Cupru Min a suportat integral cheltuielile deplasării, în limitele bugetare prevăzute”.

Reprezentați de mafiotul din „Cazul Shanghai”, chinezii îi invită pe șefii Cupru Min, Coșarcă și Chindriș, în China și apoi cer „raportul geologic” pentru resursele de cupru și de metale rare ale României!

Reprezentați de mafiotul din „Cazul Shanghai”, chinezii îi invită pe șefii Cupru Min, Coșarcă și Chindriș, în China și apoi cer „raportul geologic” pentru resursele de cupru și de metale rare ale României!

Gheorghe Chindirș, directorul Cupru Min, selfie relaxat din Asia

Cupru Min: „Am discutat oportunități de dezvoltare și modernizare”

Compania Cupru Min susține că delegația sa „a discutat cu trei dintre cele mai mari grupuri industriale din China, în vederea identificării oportunităților financiare și tehnice de dezvoltare și modernizare a companiei din Abrud”.

„Delegația Cupru Min a vizitat o exploatare cupriferă de mare anvergură și randament. China se află între primii 3 producători de cupru din lume. Pentru a-și atinge obiectivele strategice amintite mai sus, stabilite împreună cu Ministerul Economiei (acționarul său), Cupru Min derulează un program de retehnologizare a producției de concentrat de cupru, pentru creșterea randamentului operațional”, explică întreprinderea din Munții Apuseni.

„În acest context, Cupru Min a avut și are întâlniri frecvente, similare celei din China, cu reprezentanții unor companii specializate, din țară sau din străinătate. Experții noștri au efectuat vizite tehnice în Chile (cel mai mare producător mondial de cupru), Suedia sau Bulgaria. De asemenea, am avut oaspeți din industria minieră din Europa, Australia sau America de Sud, interesați de o cooperare cu Cupru Min”, mai spune compania.

Reprezentați de mafiotul din „Cazul Shanghai”, chinezii îi invită pe șefii Cupru Min, Coșarcă și Chindriș, în China și apoi cer „raportul geologic” pentru resursele de cupru și de metale rare ale României!

Gheorghe Chindriș, directorul Cupru Min, la cea mai mare carieră de cupru din China

Merlion: „Ne exprimăm un mare interes în acest proiect”

La trei zile după ce Coșarcă și Chindriș revin în țară, chinezii îi trimit o scrisoarea de intenție lui Radu Coșarcă, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație.

„Stimate domnule Coșarcă,

După ce dvs și dl Gheorghe Chindriș ați efectuat acest tur de documentare prin câteva orașe importante din China și ați vizitat mari companii de stat (n. r. – urmează exemple) am identificat câteva oportunități de dezvoltare a relației noastre de business”, începe scrisoarea.

Merlion amintește că în 2017 a câștigat licitația pentru achiziționarea producției de concentrat de la Cupru Min și numește relația drept “excelentă”.

„Dorim să ne exprimăm un mare interes în acest proiect”, spun chinezii.

Reprezentați de mafiotul din „Cazul Shanghai”, chinezii îi invită pe șefii Cupru Min, Coșarcă și Chindriș, în China și apoi cer „raportul geologic” pentru resursele de cupru și de metale rare ale României!

Scrisoarea de intenție trimisă de chinezi către Cupru Min, la câteva zile după întoarcerea în țară a celor doi directori români, Coșarcă și Chindriș

Cum a intervenit statul chinez ca să-și sprijine mafioții și afacerile

Concret, chinezii propun ca ei să investească în Cupru Min „cu suportul partenerilor strategici ai companiei și cu contribuția membrilor echipei Merlion”.

Partenerul strategic al Merlion este statul chinez.

Același stat chinez care, prin ambasada sa de la București, a trimis, în dosarul Shanghai, o scrisoare către Înalta Curte de Casație și Justiție, garantând buna conduită a cetățeanului său Mihai, care era acuzat de crimă organizată.

Și același stat care i-a redat cetățenia lui Wang Yan, partenerul chinezului Mihai, după ce România i-a retras cetățenia.

„Sprijinit de Wang Yan, Mihai trimitea polițiști de la Secția 11 la anumiți chinezi acasă, pentru ca acestora să li se verifice vizele. Mihai mergea și discuta cu acei cetățeni chinezi, le spunea că le poate rezolva problema cu Poliția contra 10.000 – 15.000 de dolari, sumă care se împărțea cu cei din Poliție și cu Wang Yan”
Declarație de inculpat, DIICOT, decembrie 2005, Dosarul Shanghai

„Solicităm retragerea cetățeniei române lui Alexandru Ioan, pe numele anterior Wang Yan, în temeiul articolului 32 alin (1) din Legea nr. 21/1991, care prevede retragerea cetățeniei pentru «Persoana care este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârșit alte fapte care pun în pericol siguranța națională»”
SRI, septembrie 2012

Cupru Min: «Dacă Merlion s-ar implica (…), va avea nevoie de datele geologice indispensabile»

Merlion spune că „vom dezvolta un sistem de reciclare centralizată, prin care vom recupera metale prețioase”.

„Luăm în calcul finanțarea întregului proiect”, susțin chinezii și promit o producție „dublă sau chiar triplă” după modernizare.

„Dacă acest raport va fi aprobat”, chinezii cer:

„1. Raport geologic privind evaluarea zăcământului de resurse de minereu de cupru.

2. Raport privind structura geologică.

3. Raport privind calitatea apelor industriale și a apelor tratate”.

Reprezentați de mafiotul din „Cazul Shanghai”, chinezii îi invită pe șefii Cupru Min, Coșarcă și Chindriș, în China și apoi cer „raportul geologic” pentru resursele de cupru și de metale rare ale României!

În pagina a doua a scrisorii de la Merlion, chinezii cer rapoartele geologice de care au nevoie, în cazul aprobării proiectului

Libertatea a întrebat Cupru Min, prin intermediul Ministerului Economiei, dacă va furniza aceste date către Merlion.

Cupru Min spune că „nu a furnizat nici unei alte entități fizice sau juridice documente de tipul celor la care vă referiți”.

Dar spune că va le va oferi datele dacă intră în parteneriat cu chinezii.

„În scrisoarea sa de intenție, președintele Merlion Resources, Li Ping On, a subliniat un adevăr elementar: dacă Merlion s-ar implica, în condiții legale, în retehnologizarea Cupru Min, va avea nevoie de datele geologice indispensabile într-un astfel de proiect”, sună finalul răspunsului Cupru Min.

Reprezentați de mafiotul din „Cazul Shanghai”, chinezii îi invită pe șefii Cupru Min, Coșarcă și Chindriș, în China și apoi cer „raportul geologic” pentru resursele de cupru și de metale rare ale României!

Cariera de la Roșia Poieni

Următoarea țintă: Moldomin

„Pentru partenerii noștri strategici din Vest, acest control al unei companii chinezești, de fapt o companie de stat, asupra unor resurse strategice românești este socotită o vulnerabilitate la adresa siguranței naționale a României”, a declarat o sursă din Ministerul Economiei.

În scrisoarea către Cupru Min, chinezii își anunță următoarea țintă de interes: Moldomin.

Plasată în județul Caraș-Severin, la Moldova Nouă, Fabrica Moldomin, care deține și ea o resursă neexploatată, este, de mulți ani, într-o situație disperată.


Citește și:

CUPRINS: Toate capitolele din investigația GSP în cazul „Shanghai”

Google News Urmărește-ne pe Google News