În România, două instituții ale statului au ajuns să se dea în judecată una pe cealaltă pentru dispariția unor tablouri.
În urmă cu mai bine de o lună, Muzeul Național de Artă Contemporană a dat în judecată ICR, deoarece instituția nu ar dori să comunice informații de interes public conducerii MNAC.
MNAC: ”Tablourile nu ne-au fost restituite de ICR”
Potrivit dosarului studiat de Libertatea la Tribunalul București, MNAC acuză ICR că nu furnizează informații de interes public muzeului despre situația a șase lucrări ale lui Horia Bernea.
Uluitor în acest caz este faptul că, deși tablourile respective ar fi fost împrumutate către ICR Paris în anul 2009, abia 10 ani mai târziu MNAC și-a dat seama de lipsa acestora și a început demersuri legale pentru a afla ce se întâmplă cu ele.
”Referitor la motivele pentru care Muzeul Național de Artă Contemporană a acționat în judecată Institutul Cultural Român și Institutul Cultural Român-Paris: Muzeul Național de Artă Contemporană invocă lipsa unui număr de 6 tablouri, dintr-un total de 22, care au fost împrumutate pentru o expoziție a ICR Paris din anul 2009”, arată documentele depuse la dosar.
Contactat, la acel moment, de Libertatea pentru a lămuri acest mister, Călin Dan, directorul muzeului, nu a dorit să dea niciun fel de explicații.
Cum au ajuns tablourile lui Bernea la muzeu
Din perspectivă cronologică, MNAC a devenit custodele a 245 de picturi și 41 de lucrări grafică semnate de Horia Bernea, în urma unui contract încheiat între muzeu și succesoarea legală a lucrărilor artistului, Marga Bernea, în august 2001.
În baza acelui contract, muzeul putea folosi operele artistului în diverse expoziții, cu angajamentul legal că vor fi depozitate în condiții adecvate, pentru a se nu degrada, și că nu le va înstrăina. Chiar dacă acele lucrări de artă se aflau în custodia muzeului, proprietarul lor tot Marga Bernea rămânea.
“Împrumutate către ICR Paris”
O parte din acest fond de lucrări, susține actuala conducerea a muzeului, a fost lăsată în custodia Institutului Cultural Român Paris în data de 14.08.2009, cu prilejul unei expoziții dedicate artistului, conform documentului justificativ (care atestă predarea-primirea lucrărilor), denumit ”Invoice”, semnat de Magda Cârneci (directorul ICR Paris în acea perioadă), în calitate de primitor și, respectiv, de fostul manager al muzeului, dl. Mihai Oroveanu, în calitate de predător.
După un deceniu, muzeul își amintește de tablouri
Zece ani mai târziu, în 24.09.2019, Muzeul Național de Artă Contemporană cerea clarificări din partea ICR Paris întrucât ”aceste lucrări nu ne-au mai fost restituite la finalizarea expoziției”, scrie în dosarul de la Tribunalul București.
Lucrările de artă dispărute sunt următoarele:
• Autoportet/u/p, 35X35, ex. 1979;
• Prapor la Sâmpetru/u/p, 54×54 ex. 1997;
• Coloană/u/p, 98×98, ex. 1971;
• Prapor/u/p, 98×98, ex. 1985;
• Interior la Văratec/u/p, 130×97, ex. 1967;
• Prapor/acuarelă, 28×38, ex. 1997.
Unul dintre tablouri a fost vândut, muzeul ar fi fost informat
În același dosar, reprezentanții MNAC se tem că este posibil să fie dați în judecată chiar de Marga Bernea, pentru faptul că instituția nu a avut grijă de respectivele lucrări de artă.
Contactată de Libertatea, Marga Bernea, aflată într-o stare de sănătate delicată, a răspuns că nu știe unde se află acele lucrări și dorește să lămurească problema cu conducerea MNAC.
Prețurile tablourilor lui Horia Bernea vândute în ultimii ani la licitații variază între mii și zeci de mii de euro. Spre exemplu, lucrarea „Grădină” a fost vândută la finalul anului trecut cu 26.000 de euro.
Libertatea a reconstituit, parțial, ce s-a întâmplat la acea expoziție din anul 2009, organizată de Magda Cârneci.
În fapt, în anul 2009, au existat două expoziții, una la ICR și o altă licitație privată, derulată la casa de licitații Tajan din Paris. Una dintre piesele pe care muzeul le considera pierdute, Coloană, a fost vândută la acea licitație cu acordul Margăi Bernea.
“În dosarul de la instanță apare un an greșit la lucrarea Coloană, dovadă că MNAC nu știe ce are în gestiune. Marga Bernea a informat muzeul că a vândut acea lucrare, dar ei sunt atât de neprofesioniști, că nici asta nu știu. În fapt, lipsesc cinci lucrări”, au explicat pentru Libertatea surse apropiate de familia Bernea.
Alte 9 tablouri de Bernea împrumutate către MAE
Potrivit surselor Libertatea, în decembrie 2016, MNAC a restituit o parte din lucrări moștenitoarei Marga Bernea, dar procesul de predare-primire între ea și muzeu nu este finalizat tocmai pentru că apar lipsă la inventar câteva obiecte.
Totodată, sursele citate susțin că, în anul 2010, MNAC a împrumutat și Ministerului Afacerilor Externe nouă piese de Bernea. Acestea nu au fost restituite până în acest moment.
Contactat pentru a doua oară pentru a explica de ce lipsesc lucrările invocate în procesul cu ICR din muzeu, directorul Călin Dan s-a arătat destul de iritat de întrebările reporterului, spunând că presa nu caută decât subiecte de scandal. Întrebat dacă acele lucrări se află în muzeu, Călin Dan a declarat că nu, dar că nu dorește să fie citat în articol.
Ziarul Libertatea a trimis, acum mai bine de zece zile, o solicitare oficială MNAC pentru a lămuri misterul acestor tablouri, dar până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.
ICR: ”Tablourile au fost restituite muzeului”
De celalaltă parte, ICR susține că respectivele tablouri au fost restituite muzeului încă de acum zece ani, după terminarea expoziției de la Paris. Contactat de Libertatea pentru a-și prezenta poziția oficială în acest proces pe rol, ICR a transmis următorul răspuns:
”Referitor la motivele pentru care Muzeul Național de Artă Contemporană a acționat în judecată Institutul Cultural Român și Institutul Cultural Român-Paris: Muzeul Național de Artă Contemporană invocă lipsa unui număr de șase tablouri, dintr-un total de douăzeci și două, care au fost împrumutate pentru o expoziție a ICR Paris din anul 2009.”
”În ceea ce privește tablourile lui Horia Bernea menționate în documentul „invoice” la care faceți referire, vă putem informa că, din punctul de vedere al ICR Paris, acestea au fost restituite Muzeului Național de Artă Contemporană la închiderea expoziției.”
Plângere penală la poliție, în cazul unor tablouri ale altui pictor
Mai mult, surse Libertatea apropiate de situație au declarat că din custodia MNAC lipsesc nu numai lucrări de artă aparținând pictorului Horia Bernea, ci și lucrări ale pictorului Ion Bitzan.
Libertatea a contactat-o pe Irina Bitzan, moștenitoarea lucrărilor lui Ion Bitzan, pentru a lămuri ce tablouri lipsesc din gestiunea muzeului, iar aceasta a declarat că, în această perioadă, ”există o plângere la poliție pe această temă” și nu dorește să dea alte declarații publice.
Un custode condamnat pentru scoaterea din muzeu a unor tablouri de Bernea și Bitzan
În primăvara acestui an, unul dintre foștii custozi ai Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC) al României, Ion Mercore, a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare, într-un dosar care viza scoaterea din gestiunea muzeului a mai multor opere (inclusiv de Horia Bernea), care au fost vândute la o licitație organizată de o galerie de artă privată.
Cele trei tablouri semnate de Horia Bernea sunt: Casa Bătrână – ulei pe pânză, Iconostas – ulei pe pânză, Joc- acuarelă pe hârtie.
Mercore a mai sustras și obiecte care făceau parte din lucrări realizate de artistul plastic Ion Bitzan (patru cărți din instalația ”Lenin. Opere Complete” și opt obiecte din opera ”Instalatie cu picioare de porc”, parte din opera ”Instalatie cu salopeta de razboi cu certificate medicale”).
Operele de artă au fost recuperate, în timpul anchetei, de la cei care le-au achiziționat, potrivit ziare.com.
Martorii au povestit instanței că i-ar fi dat lui Ion Mercore câteva mii de euro pe aceste opere de artă, dar valoarea lor a fost estimată de muzeu la suma de 543.050,15 lei, aproximativ 110.000 de euro.
fotocolaj MNAR/culturaliasi.ro
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro