„Nu putem trimite cererea la Comisia Europeană, de cererea de plată numărul 3 vorbesc, fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei. Şi mai bine să avem un agreement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am aştepta să avem un agreement cu Comisia Europeană decât să-l trimitem şi să ne respingă cererea de plată”, a declarat Marcel Boloş, potrivit Agerpres.
Și a continuat: „O respingere a cererii de plată nu are consecinţe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilităţii financiare a României. Trebuie să ne gândim şi la acest lucru, de impactul pe care l-am avea în pieţele financiare sau cursul de schimb valutar sau tot ce înseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene”.
Întrebat dacă ar putea exista o influenţă asupra cursului leu/euro dacă această cerere ar fi respinsă, el a menţionat că „există acest risc, de instabilitate financiară”.
„Cred că toată lumea este conştientă că atunci când organismele financiare internaţionale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei, de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce înseamnă, repet, stabilitatea financiară a României”, a mai afirmat Boloş.
El a menţionat că sunt în plin proces de implementare jaloanele şi ţintele care trebuiau îndeplinite în trimestrul 4 al anului 2022. „Aici avem un număr de 55 de jaloane şi ţinte care sunt aferente cererii de plată nr. 3, iar termenul ca aceste documente să fie depuse la Comisie, la mijlocul semestrului I al anului viitor, deci în martie 2023, ar trebui să depunem cererea de plată nr. 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro”, a punctat Boloș.
Demnitarul a mai anunțat că joi, 15 decembrie, va fi transmisă în mod oficial la Comisia Europeană cererea de plată numărul doi din PNRR, cu o valoare de 2,8 miliarde de euro.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro