UPDATE ora 13.25: CCR a precizat într-un comunicat că „s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigențele Constituției și ale jurisprudenței Curții Constituționale”.

Respingerea s-a făcut „cu majoritate de voturi, în ceea ce privește Legea privind unele măsuri fiscal bugetare […] în ansamblul său […] și, cu unanimitate de voturi, în ceea ce privește celelalte dispoziții din lege criticate”, a mai transmis Curtea. Decizia este definitivă și general obligatorie.

Știrea inițială: Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, iar legea va merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis, au declarat sursele citate pentru Libertatea.

Pachetul de legi fiscale a fost adoptat de Guvern în ședința din 25 septembrie, deși Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ, afirmând că „veniturile la buget vor scădea, nu vor crește”.

O zi mai târziu, premierul Marcel Ciolacu a venit în Parlament pentru a-și asuma răspunderea în fața Legislativului. Înainte de ședința de plen reunit, dar și în timpul discursului lui Ciolacu, opoziția a organizat un protest cu pancarte împotriva creșterii taxelor decise de coaliția PSD-PNL.

USR și Forța Dreptei au atacat pe 29 septembrie la CCR măsurile fiscale pentru care Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament. Au semnat și doi deputați PNL, este vorba despre Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină. Concret, atacarea la CCR a blocat intrarea în vigoare a pachetului legislativ.

Taxele Guvernului Ciolacu

Principalele prevederi ale legii sunt:

  • Introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu vânzări mai mari de 50 de milioane de euro
  • Introducerea unui impozit suplimentar de 2% pe veniturile băncilor
  • Introducerea unui impozit suplimentar de 0,5% pentru companiile din domeniul petrolului și gazelor
  • Impozit special pentru persoanele fizice ce au mașini de peste 75.000 de euro și locuințe mai scumpe de 500.000 de euro
  • Voucherele de vacanță cresc la 1.600 de lei, dar va trebui plătită o contribuție de asigurări de 10% pe acestea. Vor fi acordate persoanelor cu venituri sub 8.000 de lei net pe lună
  • Microîntreprinderile vor fi taxate cu 1% dacă realizează venituri până în 60.000 de euro pe an și cu 3% care realizează venituri peste acest nivel
  • IT-iștii vor plăti impozit pe venit de 10% pentru sumele ce depășesc 10.000 de lei
  • Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuții de 10% pentru sănătate
  • TVA crește de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri solare și fotovoltaice, mâncare bio, pompe de căldură
  • TVA crește de la 5% la 19% la sălile de fitness, parcuri de distracții și evenimente
  • TVA crește de la 9% la 19% pentru dulciuri
  • Se introduce o acciză pentru băuturile cu zahăr
  • Desființarea posturilor bugetare vacante
  • Desființarea funcției de șef de birou
  • Reducerea cu 25% a funcțiilor de demnitate publică
  • Sporul de condiții periculoase sau vătămătoare va fi limitat la maximum 1.500 de lei
  • Indemnizația de hrană va fi acordată doar bugetarilor cu salarii sub 14.000 de lei brut.

Problema „găurii bugetare”

Măsurile au fost luate de Guvernul Ciolacu la presiunea Comisiei Europene. Marcel Boloș, ministrul de finanțe, a declarat în mai multe rânduri că România riscă pierderea fondurilor europene, atât cele structurale, cât și cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

România este în procedură de deficit excesiv și și-a asumat pentru acest an un deficit bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Concomitent, negociază cu Executivul european creșterea acestuia la 5,5% din PIB.

Însă experții Fondului Monetar Internațional (FMI) estimează că deficitul ar putea depăși 6% în acest an și consideră că este nevoie de măsuri care să acopere 2% din PIB.

Ministrul finanțelor a anunțat că lucrează deja la un al doilea pachet de măsuri din cauză că deficitul crește puternic în ultimele luni ale anului.

Deficitul bugetar al României pe primele opt luni ale anului a fost de 42,19 miliarde de lei, echivalentul a 2,65% din PIB, în creștere față de cele 32,98 miliarde de lei înregistrate în același interval din 2022, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Urmărește-ne pe Google News