ComenteazăUPDATE 15.45: ”Abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017 a avut drept consecință reinstaurarea cadrului constituțional în care își exercită atribuțiile sistemul judiciar. Decizia Curții Constituționale de respingere ca inadmisibilă a excepției confirmă că Ordonanța nr. 13/2017 nu a produs nici un fel de efecte. În acest context, apreciem că rolul constituțional al Ministerului Public de reprezentare a intereselor generale ale societății, de apărare a ordinii de drept și a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor poate fi realizat pe deplin”, a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
UPDATE 14.05: Curtea Constituţională a respins ca inadmisiblă sesizarea Avocatului Poporului pe OUG 13, pentru că ordonanţa a fost abrogată. ”Am respis sesizarea Avocatului Poporului pentru ca Ordonanța a fost abrogată. Astfel, CCR nu a judecat pe fond Ordonanța 13 de modificare a Codului Penal și de Procedură penală. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi”, a declarat Dorneanu.
UPDATE 13.15: Curtea Constituţională (CCR) a rămas în pronunţare în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Victor Ciorbea împotriva OUG 13, în cadrul dezbaterii publice atât reprezentantul Avocatului Poporului, cât şi reprezentantul Parchetului General susţinând necesitatea constatării neconstituţionalităţii ordonanţei de urgenţă, atrăgând atenţia că, în caz contrar, aceasta ar putea intra în vigoare chiar dacă a fost abrogată de Guvern.
Sesizarea Avocatului Poporului se referă atât la forma OUG 13, cât şi la prevederile ei, fiind ridicate critici diferite faţă de cele ale CSM şi ale preşedintelui Iohannis, respinse miercuri de Curte.
Victor Ciorbea a spus că a constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului.
„Am constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de OUG. Guvernul menţionează în Nota de fundamentare necesitatea implementării unei directive europene, însă termenul este 1 aprilie 2018, prin urmare destul de lung, deci nu se justifică OU”, a declarat Ciorbea.
Avocatul Poporului contestă şi multe dintre prevederile ordonanţei, precum introducerea pragului de 200.000 de lei pentru ca o faptă de abuz în serviciu să fie considerată infracţiune. Ciorbea consideră şi unele articole din lege ca fiind neclare, sau contrare unor alte decizii ale CCR.
Având în vedere că OUG a fost însă abrogată, este foarte posibil ca CCR să-şi decline competenţa în a soluţiona excepţia ridicată, pe motiv că nu mai este de actualitate. Ar fi astfel dată o decizie de inadmisibilitate, în sensul că judecătorii nu au ajuns la o discuţie pe fondul problemei, ci doar au constatat că CCR nu are ce judeca.
Faţă de deciziile de miercuri, când Curtea a judecat pe fond conflictul juridic invocat de Klaus Iohannis şi de CSM, excepţiile de constituţionalitate sunt legate strâns de aplicarea lor. Conflictele instituţionale pot fi însă judecate şi după rezolvarea lor.
Curtea Constituţională a decis, miercuri, că nu există un conflict juridic de natură constituţională între puterea judecătorească şi cea executivă şi nici între Parlament şi guvern, în legătură cu adoptarea OUG 13, respingând astfel sesizările CSM şi a preşedintelui.
Citește și: Care sunt influențele din Curtea Constituțională, acolo unde se decide soarta ordonanței de la miezul nopții