Comentează„Constată calitatea pârâtei de colaborator al Securităţii. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se precizează în minuta deciziei, conform sursei citate.
„Voi contesta decizia de astăzi a Curţii de Apel Bucureşti. (…) Aşa cum am mai spus, nu consider că am colaborat cu Securitatea ca poliţie politică. Imediat după facultate, am lucrat la ONT şi am semnat hârtii – în faţa superiorilor ierarhici – despre care consideram la vremea respectivă că fac parte din fişa postului. Nu am făcut rău nimănui, nu am pactizat cu sistemul, nu am fost o unealtă a lui”, a scris Wring, marţi, pe pagina sa de Facebook, conform Agerpres.
Sistemul este cel care m-a hărţuit şi pe mine şi pe familia mea ani buni înainte şi după angajarea la ONT. Am un dosar de urmărire cu mult mai voluminos decât cel de colaborare. Dar asta nu mai contează foarte mult acum. Cei care vor să arunce cu pietre n-au nevoie decât de pretext. Pe care l-au primit încă de anul trecut. Din fericire, cei care au trecut prin experienţa totalitarismului înţeleg şi fără explicaţii. Nu sunt o eroină. Nu am luptat cu regimul. Însă nu am fost în niciun caz un pion al angrenajului opresiv dezvoltat de regimul comunist.
Roxana Wring:
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care solicită judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul Roxanei Wring.
Pe 9 octombrie 2019, Roxana Wring anunţa că demisionează din USR, după ce a fost acuzată că a colaborat cu Securitatea, menţionând că va reveni în partid după o decizie definitivă şi irevocabilă a Justiţiei prin care să se arate că nu a făcut poliţie politică.
Wring declara că a lucrat doi ani la Oficiul Naţional de Turism (ONT) în perioada 1977 – 1979, unde a întocmit raportări şi procese-verbale, însă susţinea că nu a semnat niciodată nimic în faţa unui ofiţer al Securităţii.
Imediat după terminarea facultăţii, la vârsta de 22 de ani, m-am angajat la ONT. Am lucrat acolo doi ani, între septembrie 1977 şi noiembrie 1979. Am întocmit raportări şi procese-verbale pe care, la vârsta respectivă, le-am considerat a fi parte din birocraţia stufoasă şi inutilă a serviciului. Nu am semnat niciodată nimic în faţa unui ofiţer al Securităţii despre care să ştiu că ocupă o astfel de funcţie. Bănuiam că directorul ONT are legături cu Securitatea, dar niciodată nu am avut o certitudine în acest sens.
Roxana Wring:
Ea spunea că a fost surprinsă să vadă că are şi dosar de reţea.
„Tind să cred acum, după tot ce am trăit şi am văzut, că era o practică a Securităţii de a-şi da girul şi de a-i «încadra» birocratic pe toţi cei care lucrau în ONT, probabil în special cei care lucrau cu turişti străini. Nu am avut timp să consult dosarele în detaliu. Doar am văzut că am dosar de urmărire şi dosar de reţea”, mai preciza Wring.