Înalta Curte de Casație și Justiție, unde ajung multe din dosarele de la noi în faza finală de judecată, consideră că modificările nu sunt conforme cu legea fundamentală a țării și cere instanței constituționale să se pronunțe asupra acestor aspecte.
Judecătorii au explicat și care cred că sunt lacunele legii care nu mai permite eliberarea înainte de termen pentru faptele foarte grave.
Decizia de sesizare a Curții Constituționale a fost luată joi, în Secțiile Unite, se precizează într-un comunicat citat de Digi24.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018)”
S-au reținut „vicii de neconstituționalitate de natură extrinsecă și intrinsecă” în întregul act normativ, au apreciat judecătorii.
Astfel, Secțiile Unite au reținut că se impune sesizarea Curții Constituționale, în esență, pentru următoarele motive:
– Sub aspect extrinsec: sunt încălcate prevederile art. 61 alin. (2) şi a art. 75 din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului, forma adoptată de Camera Deputaţilor conţinând o modificare de esenţă în materia liberării condiţionate, prin care se exclude vocaţia la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, deşi această modificare nu a format obiectul dezbaterii şi adoptării în Senat (prima Cameră sesizată).
– Sub aspect intrinsec: sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la exigenţele privind calitatea legii, în special prin dispozițiile articolului unic pct. 1 [art. 100 alin. (7) din Codul penal), întrucât excluderea de la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art. 214 – 216 din Codul penal şi menţinerea beneficiului liberării condiţionate pentru infracţiuni contra persoanei a căror gravitate rezultă din prevederea unor limite de pedeapsă net superioare este de natură să afecteze coerenţa legislaţiei penale, într-o manieră incompatibilă cu exigenţele legii fundamentale. Spre exemplu, persoana condamnată pentru folosirea serviciilor victimei traficului de persoane sau a traficului de minori (art. 216 din Codul penal) ar fi astfel exclusă de la vocația la liberare condiţionată, deşi persoana care săvârşeşte infracţiunea mai gravă de trafic de persoane sau de trafic de minori ar putea beneficia de liberarea condiţionată.
Camera Deputaților a adoptat miercuri o inițiativă legislativă prin care criminalii, violatorii și tâlharii nu mai pot fi eliberați condiționat, a anunțat liderul deputaților PNL, Florin Roman
„Urmare a acestei legi, nu mai pot fi eliberați condiționat infractorii care comit următoarele infracțiuni: omor, omor calificat, exploatarea cerșetoriei, folosirea unui minor în scop de cerșetorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, violul, agresiunea sexuală, act sexual cu un minor, corupția sexuală, tâlhăria calificată, tâlhăria urmată de moartea victimei”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro