ComenteazăÎnalta Curte de Casație și Justiție,
unde ajung multe din dosarele de la noi în faza finală de judecată,
consideră că modificările nu sunt conforme cu legea fundamentală
a țării și cere instanței constituționale să se pronunțe
asupra acestor aspecte.
Judecătorii au explicat și care cred
că sunt lacunele legii care nu mai permite eliberarea înainte de
termen pentru faptele foarte grave.
Decizia de sesizare a Curții Constituționale a fost luată joi, în Secțiile Unite, se precizează într-un comunicat citat de Digi24.
„Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României
pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a
Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind
Codul penal (PL-x 286/2018)”
S-au reținut „vicii de
neconstituționalitate de natură extrinsecă și intrinsecă” în
întregul act normativ, au apreciat judecătorii.
Astfel, Secțiile Unite au reținut că
se impune sesizarea Curții Constituționale, în esență, pentru
următoarele motive:
– Sub aspect extrinsec: sunt încălcate
prevederile art. 61 alin. (2) şi a art. 75 din Constituție,
referitoare la principiul bicameralismului, forma adoptată de Camera
Deputaţilor conţinând o modificare de esenţă în materia
liberării condiţionate, prin care se exclude vocaţia la liberare
condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea anumitor
infracţiuni, deşi această modificare nu a format obiectul
dezbaterii şi adoptării în Senat (prima Cameră sesizată).
– Sub aspect intrinsec: sunt încălcate
dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la
exigenţele privind calitatea legii, în special prin dispozițiile
articolului unic pct. 1 [art. 100 alin. (7) din Codul penal),
întrucât excluderea de la liberare condiţionată a persoanelor
condamnate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art.
214 – 216 din Codul penal şi menţinerea beneficiului liberării
condiţionate pentru infracţiuni contra persoanei a căror gravitate
rezultă din prevederea unor limite de pedeapsă net superioare este
de natură să afecteze coerenţa legislaţiei penale, într-o
manieră incompatibilă cu exigenţele legii fundamentale. Spre
exemplu, persoana condamnată pentru folosirea serviciilor victimei
traficului de persoane sau a traficului de minori (art. 216 din Codul
penal) ar fi astfel exclusă de la vocația la liberare condiţionată,
deşi persoana care săvârşeşte infracţiunea mai gravă de trafic
de persoane sau de trafic de minori ar putea beneficia de liberarea
condiţionată.
Camera Deputaților a adoptat miercuri o inițiativă legislativă prin care criminalii, violatorii și tâlharii nu mai pot fi eliberați condiționat, a anunțat liderul deputaților PNL, Florin Roman
„Urmare a acestei legi, nu mai pot fi
eliberați condiționat infractorii care comit următoarele
infracțiuni: omor, omor calificat, exploatarea cerșetoriei,
folosirea unui minor în scop de cerșetorie, folosirea serviciilor
unei persoane exploatate, violul, agresiunea sexuală, act sexual cu
un minor, corupția sexuală, tâlhăria calificată, tâlhăria
urmată de moartea victimei”.