Analiza asupra infrastructurii spitalelor pentru perioada 2014-2021 a condus la următoarele concluzii:

  • peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având și peste 100 de ani
  • aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea Ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic
  • două spitale – Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Spiridon” Iași – au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa I de risc seismic, adică se pot prăbuși la cutremur
  • 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU

Cu toate acestea, în ultimii nouă ani, Ministerul Sănătății a direcţionat 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale pentru achiziția de aparatură medicală și doar 25% pentru construcții, modernizări, consolidări, reparații.

În plus, alocarea fondurilor pentru investiții nu a fost transparentă, „nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora” se arată în raportul de audit.

„Cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătății este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziții centralizate, în perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achiziții centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităților sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv și incubatoare medicale pentru nou născuți”, a mai transmis Curtea de Conturi.

Urmărește-ne pe Google News