Judecătorii de la instanța cu sediul la Haga consideră că există „motive rezonabile să se creadă că cei doi suspecți poartă responsabilitatea pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene de la cel puțin 10 octombrie 2022 până la cel puțin 9 martie 2023”, se precizează într-un comunicat al Curții.
Cei doi oficiali ruși sunt suspectați că au comis crime de război și crime împotriva umanității pentru că au dirijat atacuri împotriva civililor și a bunurilor civile din Ucraina.
De la începutul invaziei în Ucraina, în februarie 2022, Moscova a afirmat că infrastructura energetică a țării vecine reprezintă o țintă militară legitimă și a negat că a vizat civilii sau obiective civilă.
Rusia și Ucraina nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale.
În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare și pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarei pentru drepturile copilului, Maria Alekseievna Lvova-Belova, sub suspiciunea de deportare ilegală a unor copii din Ucraina și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
La fel ca în cazul acestora, arestarea și judecarea lui Șoigu și Gherasimov nu pot avea loc dacă cei doi nu sunt predați de autoritățile de la Moscova.
Curtea Penală Internațională nu are propria forță de poliție, așa că se bazează pe autoritățile țărilor pentru a pune în aplicare mandatele sale de arestare.
Teoretic, cei doi pot fi reținuți dacă părăsesc țara și merg într-unul dintre cele 123 de state semnatare ale Statutului de la Roma, tratatul prin care a fost înființată Curtea Penală Internațională în 2002.
Foto: Hepta
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!