Potrivit procurorului Khan, Curtea Penală Internațională (CPI) a cerut, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, precum și pentru alți doi lideri de top ai Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem, cunoscut sub numele de Mohammed Deif, și Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.

Un grup de judecători de la CPI va analiza cererea de emitere a mandatelor de arestare. Procurorul a declarat că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”.

„Lumea a fost șocată pe 7 octombrie, când oamenii au fost smulși din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibbutzuri din Israel”, a declarat Khan pentru CNN, adăugând că „oamenii au suferit enorm”.

Este pentru prima dată când CPI îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Benamin Netanyahu lângă președintele rus Vladimir Putin, pentru care aceeași instituție a emis, în martie 2023, un mandat de arestare din cauza deportării de copii din Ucraina.

Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și a ministrului apărării, Gallant, includ „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, țintirea deliberată a civililor în timpul conflictului”, a mai afirmat procurorul de la CPI.

Într-un interviu acordat pentru Libertatea la începtul lunii mai, Raluca Grosescu, expert în drept penal internațional și lector la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a anticipat decizia anunțată de CPI, privind emiterea unui mandat de arestare împotriva lui Netanyahu.

Fondată în 1998, în baza Statutului de la Roma, CPI judecă crime de război, crime de genocid și crime împotriva umanității. Tratatul CPI a fost ratificat de 123 de state, dar nu și de SUA, Rusia și Israel.

Urmărește-ne pe Google News