Curtea Supremă a amânat pentru a patra oară verdictul final în procesul în care sunt judecate Elena Udrea şi Ioana Băsescu

Procesul a durat șase ani. La ultimul termen de la ÎCCJ, avocații apărării au invocat prescrierea faptelor pentru care au fost acuzate Elena Udrea și Ioana Băsescu. În replică, DNA a cerut atunci condamnarea celor două inculpate şi majorarea pedepselor. 

DNA: „Fugile Elenei Udrea au ţinut procesul pe loc”

În concluziile sale, procurorul de ședință a cerut ca toţi inculpaţii din dosar să fie condamnaţi și a invocat deciziile Curții de Justiție a UE care spun că, atunci când există risc de impunitate, instanţele pot lăsa neaplicate deciziile naţionale. Adică, deciziile CCR şi decizia ÎCCJ care au stabilit că, în perioada iunie 2018 – mai 2022, nu a mai existat nimic în lege care să întrerupă cursul prescripției. 

Reprezentantul DNA a adăugat că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului. „Ancheta din acest dosar complex a durat maximum 2 ani. În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a fost nevoită să facă comisii rogatorii, pentru a asigura respectarea procedurilor. În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, a explicat procurorul.

El a solicitat majorarea pedepselor spre maximum, invocând gravitatea infracţiunilor, valoarea ridicată a sumelor de bani, „schema infracţională complexă pusă la cale de Elena Udrea, care a fost creierul acestei operaţiuni, de obţinere de fonduri pentru campania lui Traian Băsescu”.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Procurorul a mai spus că ceilalţi inculpaţi din dosar, funcţionari publici, „au urmărit consolidarea propriilor poziţii în aparatul de stat, în eventualitatea în care Traian Băsescu ar fi câştigat alegerile, lucru care s-a şi întâmplat”.

Ce vrea Elena Udrea de la CCR

La ultimul termen al procesului, Elena Udrea a cerut sesizarea CCR, care ar trebui să spună dacă articolele de lege referitoare la confiscarea specială sunt sau nu constituționale. 

Fostul demnitar a spus că faptele din acest dosar s-au prescris, iar „confiscarea echivalează cu aplicarea unei pedepse”. Judecătorii de la ÎCCJ au spus că vor anunţa, odată cu verdictul final, dacă îi vor admite sau nu cererea.

DNA a pus sub sechestru, din 2018, un imobil al Elenei Udrea, evaluat la 565.000 de euro. Măsura a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, în decizia de condamnare pe fond, prin care s-a dispus confiscarea a circa 2.000.000 de lei de la Elena Udrea.

Avocații apărării mizează pe prescrierea faptelor

În concluziile lor, avocaţii inculpaţilor au cerut încetarea procesului, pentru că faptele s-au prescris. 

În cazul Elenei Udrea, acuzată de comiterea a 7 infracţiuni, prescrierea s-a produs între decembrie 2017 şi decembrie 2019, a spus avocatul Veronel Rădulescu. 

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

În ultimul ei cuvânt, și Elena Udrea a cerut instanței să constate că a intervenit prescripţia. Ea a asistat la proces prin videoconferinţă, din Penitenciarul Târgşor, unde execută pedeapsa de 6 ani de închisoare primită în dosarul „Gala Bute”. 

Ioana Băsescu a declarat instanței că se consideră nevinovată și a cerut achitarea.

Pedepsele date de Curtea de Apel Bucureşti

Elena Udrea şi Ioana Băsescu sunt acuzate de DNA că au încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu.

În martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare. Fostul ministru al dezvoltării regionale și turismului e acuzat pentru instigare la luare de mită și spălare de bani. 

Ioana Băsescu a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare, pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani. 

Procesul a durat 6 ani 

DNA a trimis dosarul în instanță în mai 2017. În rechizitoriu se arată că „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”. 

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Procurorii spun că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”.

DNA mai precizează, în actul de acuzare, că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro