1 comentariuInstanța a rămas în pronunțare din 16 februarie, iar luna trecută a anunțat că amână pentru 13 aprilie luarea unei decizii. Astăzi, a amânat din nou verdictul final. Noul termen al pronunțării este 11 mai 2023.
La ultimul termen din procesul de la ÎCCJ, avocații apărării au invocat prescrierea faptelor pentru care au fost acuzate Elena Udrea și Ioana Băsescu. În replică, DNA le-a cerut judecătorilor condamnarea celor două inculpate şi majorarea pedepselor.
DNA: „Fugile Elenei Udrea au ţinut procesul pe loc”
În concluziile sale, procurorul de ședință a cerut ca toţi inculpaţii din dosar să fie condamnaţi. El a invocat deciziile CJUE care spun că, atunci când există risc de impunitate, instanţele pot lăsa neaplicate deciziile naţionale. Deciziile CCR şi decizia ÎCCJ care au stabilit că, între iunie 2018 și mai 2022, n-a mai existat nimic în lege care să întrerupă cursul prescripției.
Reprezentantul DNA a adăugat că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului. „Ancheta din acest dosar complex a durat maxim 2 ani. În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a făcut comisii rogatorii pentru a respecta procedurile. În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, a explicat procurorul.
El a solicitat majorarea pedepselor spre maxim. Și a invocat gravitatea infracţiunilor, valoarea ridicată a sumelor de bani, „schema infracţională complexă pusă la cale de Elena Udrea, care a fost creierul acestei operaţiuni, de obţinere de fonduri pentru campania lui Traian Băsescu”.
Procurorul a mai spus că ceilalţi inculpaţi din dosar, funcţionari publici, „au urmărit consolidarea propriilor poziţii în aparatul de stat, în eventualitatea în care Traian Băsescu ar fi câştigat alegerile, lucru care s-a şi întâmplat”.
Ce vrea Elena Udrea de la CCR
La ultimul termen al procesului, Elena Udrea a cerut sesizarea CCR. Curtea Constituțională ar trebui să spună dacă articolele de lege referitoare la confiscarea specială sunt sau nu constituționale.
Fostul demnitar a spus că faptele din acest dosar s-au prescris, iar „confiscarea echivalează cu aplicarea unei pedepse”. Judecătorii de la ÎCCJ urmează să anunţe, odată cu verdictul final, dacă îi vor admite sau nu cererea.
DNA a pus sub sechestru, din 2018, un imobil al Elenei Udrea, evaluat la 565.000 de euro. Măsura a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, în decizia de condamnare pe fond, prin care s-a dispus confiscarea a circa 2.000.000 de lei de la Elena Udrea.
Când s-ar fi prescris faptele
În concluziile lor, avocaţii inculpaţilor au cerut încetarea procesului, pentru că faptele s-au prescris.
În cazul Elenei Udrea, acuzată de comiterea a 7 infracţiuni, prescrierea s-a produs între decembrie 2017 şi decembrie 2019, a spus avocatul Veronel Rădulescu.
În ultimul ei cuvânt, și Elena Udrea a cerut instanței să constate că a intervenit prescripţia. Ea a asistat la proces prin videoconferinţă, din Penitenciarul Târgşor. Acolo execută pedeapsa de 6 ani de închisoare primită în dosarul „Gala Bute”.
Ioana Băsescu a declarat instanței că se consideră nevinovată și a cerut achitarea.
Pedepsele date de Curtea de Apel Bucureşti
Elena Udrea şi Ioana Băsescu sunt acuzate de DNA că au încălcat legea în 2009. Atunci, ele au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu.
În martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului e acuzat pentru instigare la luare de mită și spălare de bani.
Ioana Băsescu a primit 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani.
Procesul a durat 6 ani
DNA a trimis dosarul în instanță în mai 2017. În rechizitoriu se arată că „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”.
Procurorii spun că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”.
DNA mai precizează, în actul de acuzare, că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.