Aceste diviziuni au ajuns în mare parte pe plan secund în timp ce țara se concentrează acum pe războiul din Gaza, care a fost declanșat de asaltul transfrontalier sângeros al Hamas de pe 7 octombrie.

Decizia de luni a instanței ar putea reaprinde aceste tensiuni, care au declanșat luni de proteste masive împotriva guvernului și au zdruncinat coeziunea puternicei sale armate.

Nu a existat o reacție imediată din partea lui Netanyahu.

În decizia de luni, instanța a votat la limită pentru a anula o lege adoptată în iulie care îi împiedică pe judecători să anuleze deciziile guvernamentale pe care le consideră „nerezonabile”. Opozanții au susținut că eforturile lui Netanyahu de a elimina standardul de „rezonabilitate” deschide ușa corupției și numirilor nepotrivite ale unor acoliți necalificați în poziții importante.

Legea a fost prima dintr-o reformare planificată a sistemului de justiție israelian. Revizuirea a fost amânată după ce militanții Hamas au efectuat asaltul din 7 octombrie, ucigând aproximativ 1.200 de persoane și răpind alte 240. Israelul a declarat imediat război și continuă ofensiva, despre care oficialii palestinieni din domeniul sănătății spun că a ucis aproape 22.000 de persoane în Gaza.

Într-o decizie cu 8-7, judecătorii Curții Supreme au anulat legea din cauza „prejudiciului grav și fără precedent adus caracterului esențial al statului Israel ca țară democratică”.

Judecătorii au votat, de asemenea, cu 12 voturi pentru și 3 împotrivă, considerând că au autoritatea de a anula așa-numitele „legi fundamentale”, acte legislative importante care servesc ca un fel de constituție pentru Israel.

AP notează că aceasta este o lovitură semnificativă la adresa lui Netanyahu și a aliaților săi de linie dură, care au susținut că legislativul național, nu înalta curte, ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește legalitatea legislației și a altor decizii cheie. Judecătorii au declarat că Knessetul (parlamentul israelian) nu are o putere „omnipotentă”.

Netanyahu și aliații săi au anunțat planul lor de reformă radicală la scurt timp după preluarea mandatului, în urmă cu un an. Acesta prevede limitarea puterii judecătorilor, de la limitarea capacității Curții Supreme de a revizui deciziile parlamentare până la schimbarea modului în care sunt numiți judecătorii.

Netanyahu și aliații săi au susținut că modificările au ca scop consolidarea democrației prin limitarea autorității judecătorilor nealeși și prin transferarea mai multor puteri către oficialii aleși.

Dar opozanții consideră că revizuirea este o acaparare a puterii de către Netanyahu, care este judecat pentru acuzații de corupție, și un atac asupra unui organism-cheie de supraveghere.

Înainte de război, sute de mii de israelieni au ieșit în stradă în proteste săptămânale împotriva guvernului. Printre demonstranți s-au numărat rezerviști militari, inclusiv piloți de vânătoare și membri ai altor unități de elită, care au declarat că nu se vor mai prezenta la datorie dacă reforma va fi aprobată. Rezerviștii constituie coloana vertebrală a armatei israliene.

Deși rezerviștii s-au întors rapid la serviciu după atacurile din 7 octombrie, într-o demonstrație de unitate, rămâne neclar ce se va întâmpla dacă eforturile de reformă a sistemului judiciar vor fi reluate. O reluare a protestelor ar putea submina unitatea națională și ar putea afecta gradul de pregătire a armatei dacă soldații refuză să se prezinte la datorie.

În cadrul sistemului israelian, premierul guvernează prin intermediul unei coaliții majoritare în parlament – ceea ce îi conferă, de fapt, controlul asupra ramurii executive și legislative a guvernului.

Prin urmare, Curtea Supremă joacă un rol critic de supraveghere. Criticii spun că, prin încercarea de a slăbi sistemul judiciar, Netanyahu și aliații săi încearcă să erodeze mecanismele de control și echilibru ale țării și să consolideze puterea asupra celei de-a treia ramuri independente a guvernării.

Printre aliații lui Netanyahu se numără o serie de partide ultranaționaliste și religioase care au o listă de nemulțumiri împotriva instanței supreme.

Aliații premierului au cerut creșterea construcției de colonii în Cisiordania, anexarea teritoriului ocupat, perpetuarea scutirilor de la recrutarea militară pentru bărbații ultraortodocși și limitarea drepturilor persoanelor LGBTQ+ și ale palestinienilor.

Statele Unite îl îndemnaseră anterior pe Netanyahu să pună planurile privind reforma judiciară în așteptare și să caute un consens larg în tot spectrul politic.

Instanța a emis decizia deoarece președinta sa demisionară, Esther Hayut, se pensionează, iar luni a fost ultima ei zi de lucru.

Parlamentarii din opoziție au lăudat hotărârea luată de Curte.

Verdictul ar putea redeschide totuși dezbaterea emoțională și aprinsă care a făcut ravagii în Israel pe parcursul anului 2023, dar care a fost pusă pe tușă după atacurile Hamas din 7 octombrie. De asemenea, ar putea provoca diviziuni în cadrul cabinetului de război al Israelului, format din premierul Benjamin Netanyahu și doi critici proeminenți ai eforturilor sale de a reforma instanțele.

În vara anului 2023, sute de mii de protestatari au ieșit pe străzile din Israel, demonstrând împotriva propunerii de revizuire a sistemului judiciar. Protestatarii au oprit autostrăzile și au provocat haos pe aeroporturi.

Criticii reformei au susținut că Netanyahu forțează noua legislație din cauza propriului său proces de corupție, în derulare, în cadrul căruia se confruntă cu acuzații de fraudă, mită și abuz de încredere. Premierul israelian a negat în mod repetat că aceasta ar fi intenția lui.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Israel și Hamas

 
 

Urmărește-ne pe Google News