Curtea Supremă a SUA părea dispusă, miercuri, să susțină constituționalitatea unei legi din statul Mississippi care interzice avortul după 15 săptămâni de sarcină, o decizie ce ar putea diminua serios dreptul la avort instituit acum jumătate de secol la nivel federal.
În timpul unei prime dezbateri tensionate, cei șase judecători conservatori au semnalat că sunt de acord cu legea din statul sudic american, chiar dacă această poziție ar contrazice faimoasa Roe v. Wade, decizia din 1973 a Curții Supreme, care a decis că statele nu au dreptul de a interzice avortul înainte de 23 de săptămâni de sarcină.
Când a decis în cazul Roe v. Wade, Curtea a spus că statele nu pot interzice avortul înainte de viabilitatea fătului, adică momentul în care fătul poate supraviețui în afara uterului. Acest termen fusese stabilit inițial la 28 de săptămâni, dar datorită progresului medical, el a fost între timp redus la 22-24 de săptămâni.
Stabilirea unui termen de 15 săptămâni ar ignora zeci de ani de precedente legale.
De fapt, mai mulți judecători conservatori au părut gata de a merge chiar mai departe, pentru a anula complet Roe v. Wade, ceea ce ar însemna că statele vor putea decide singure cum anume vor permite sau interzice avorturile.
Efectul ar fi acela că cel puțin 20 de state vor impune diverse legi restrictive, ceea ce, scrie New York TImes, ar inflama diviziunile politice și culturale deja existente.
Efectul Trump
Până acum câțiva ani, perspectiva anulării Roe v. Wade părea iluzorie. Dar lucrurile s-au schimbat odată cu sosirea lui Donald Trump, care a promis de la bun început că va numi în funcție judecători conservatori ce ar putea face chiar acest lucru.
Cei trei judecători numiți la Curtea Supremă de Trump au remodelat practic componența instituției, în care conservatorii, în număr de șase, au o supermajoritate.
Cei trei judecători liberali au avertizat cu privire la efectul unei astfel de decizii, spunând că anularea atât de rapidă a Roe v. Wade după schimbarea componenței Curții ar afecta legitimitatea instituției.
Judecătoarea Sonia Sotomayor a insistat cu privire la această posibilitate. „Dacă oamenii vor considera că totul este politic, cum vom supraviețui?” a întrebat ea. „Cum va supraviețui Curtea?”.
Un alt judecător liberal, Stephen Breyer, a observat, la rândul său, că într-un astfel de dosar, publicul american se va raporta la magistrați ca la niște „politicieni”.
„Asta ne va ucide”, a spus el.
Poziția conservatoare
Cea mai semnificativă schimbare în componența Curții a fost și cea mai recentă. Judecătoarea Ruth Bader Ginsburg, care a murit anul trecut, era o susținătoare dedicată a dreptului la avort, spunând că accesul la această procedură este crucial pentru femei.
Înlocuitoarea ei, judecătoarea Amy Coney Barrett, este o conservatoare care s-a exprimat în mod explicit împotriva „avortului la cerere”.
Încurajate de aceste schimbări, legislativele statelor dominate de republicani au adoptat numeroase restricții și chiar interdicții, multe dintre ele în contradicție cu precedentul legal în vigoare, în speranța că vor obține un aviz favorabil de la Curtea Supremă.
Legea discutată în prezent de Curtea Supremă a fost adoptată în 2018 de legislativul din Mississippi și interzice avorturile după 15 luni de sarcină.
Actul legislativ, conceput în mod calculat ca un atac juridic la adresa Roe v. Wade, prevede excepții în cazul urgențelor medicale sau în cazul unor unor malformații severe ale fătului.
Unul dintre judecătorii conservatori, John G. Roberts jr, a sugerat că Curtea ar putea susține legea din Mississippi, deocamdată, lăsând decizia privind anularea totală a Roe v. Wade pentru o altă zi.
Dar ceilalți judecători conservatori au semnalat că sunt gata să meargă dincolo de această soluție intermediară.
Judecătorul Brett Kavanaugh a părut că pune sub semnul întrebării principiul precedentului care nu poate fi răsturnat, enumerând mai multe cazuri în care Curtea a anulat o serie de decizii anterioare.
Judecătoarea Amy Coney Barrett a sugerat că serviciile de adopție ar putea contribui pentru a anula nevoia avortului.
Iar judecătoarea Clarence Thomas a subliniat că dreptul la avort nu este unul constituțional precum dreptul de a purta arme, care este înscris în Constituție prin cel de-al doilea amendament.
O variantă intermediară
Decizia Curții în acest caz va veni abia în iunie sau iulie, iar coalițiile s-ar putea schimba, pe măsură ce judecătorii deliberează și dezbat opiniile.
Dar în urma dezbaterii de miercuri, pare că votul pe tema constituționalității legii din Mississippi va fi 6 la 3.
Cei trei judecători liberali ai Curții, Stephen G. Breyer, Sotomayor și Elena Kagan au insistat că Roe v. Wade trebuie să rămână valabilă, însă poziția lor va fi una minoritară.
Prin urmare, chestiunea rămasă în discuție este dacă judecătorul conservator John G. Roberts jr va reuși să convingă suficient de mulți colegi pentru a susține abordarea intermediară – adică cea care avizează constituționalitatea legii din Mississippi, dar nu anulează complet Roe v. Wade.
Nu îi va fi ușor, scrie New York Times.
Dacă Roe v. Wade va fi anulată, cel puțin 20 de state vor interzice aproape complet avortul, forțând astfel femeile care vor să beneficieze de această procedură să călătorească sute de kilometri.
Deocamdată, administrația prezidențială democrată nu poate face mare lucru. Într-o declarație făcută miercuri, președintele Joe Biden a spus că jurisprudența privind avortul ar trebui să rămână neschimbată.
„Susțin Roe v. Wade”, a spus Biden. „Cred că este poziția rațională cu care trebuie să continuăm și eu o susțin în continuare”, a adăugat el.