Legea din Tennessee, validată de Curtea de Apel federală, le interzice minorilor care nu se recunosc în genul de la naştere accesul la inhibitori ai pubertăţii, la tratamente hormonale şi la intervenţii chirurgicale de schimbarea sexului.
Familia unei minore din acest stat, susţinută de organizaţii de apărarea drepturilor omului şi de administraţia preşedintelui democrat Joe Biden, a sesizat Curtea Supremă cu privire la constituţionalitatea acestei legi, pe care o consideră discriminatorie.
Reclamanții susțin că legea din Tennessee încalcă garanția constituțională a SUA privind „protecţia egală” a cetăţenilor, deoarece privează persoane trangen de tratamente autorizate în cazul altora.
Curtea a acceptat această cerere și urmează să judece cazul în următoarea sesiune, care începe în octombrie 2024. O decizie în acest caz a Curții Supreme este de așteptat să se anunțe în cursul anului viitor.
Argumentele statului Tennessee pentru legea adoptată
În argumentele scrise, depuse la Curte în februarie, consiliera juridică a administraţiei Biden, Elizabeth Prelogar, a invocat „consensul medical zdrobitor în favoarea tratamentelor medicale” în cazul adolescenţilor transsexuali.
Tennessee argumentează, la rândul său, invocând „sechele potenţial ireversibile” ale intervenţiilor hormonale sau chirurgicale, în urma unei „explozii de diagnostice de disforie de gen”.
Disforia de gen desemnează starea de suferinţă trăită de copii sau adolescenţi din cauza inadecvării între identitatea lor de gen şi sexul de la naştere.
Într-o altă procedură vizând o lege similară în statul Idaho (nord-vest), Curtea Supremă a autorizat, în aprilie, intrarea în vigoare provizorie, până când se pronunţă pe fond.