Curtea Supremă din SUA le-a interzis autorităților din New York să impună restricții bisericilor, pe motiv că încalcă libertatea religioasă

Hotărârea judecătorilor vine în urma unei plângeri depuse de Dieceza romano-catolică din Brooklyn și două organizații evreiești, care au cerut ridicarea restricțiilor, după ce autoritățile din New York au limitat, în octombrie, numărul persoanelor care au acces în lăcașurile de cult, în zonele cu grad ridicat de infectare.

Instanța invocă nerespectarea Constituției

Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a făcut apel la înțelegere din partea bisericilor, spunând că restricțiile sunt necesare pentru a limita răspândirea coronavirusului, în condițiile în care aproape 34.000 de oameni au murit din cauza COVID-19 de la începutul pandemiei.

Cuomo a insistat că exact aceste restricții au ținut sub control focarele izbucnite în comunitățile evreiești din Brooklyn și Queens.

În ultimele săptămâni, scrie NY Times, autoritățile au luat și alte măsuri de prevenție, precum interzicerea grupurilor mai mari de 10 oameni și închiderea barurilor, restaurantelor și sălilor de sport la ora 22.00.

Joi, Cuomo a spus că decizia Curții Supreme este oricum tardivă, pentru că limitările au fost ridicate deja pentru bisericile în acele zone, după protestele organizațiilor religioase și ale credincioșilor, scrie Reuters.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

New Yorkul a fost împărțit în zone galbene, portocalii și roșii, în funcție de gradul de infectare. Bisericile și sinagogile din zonele roșii au putut funcționa la 25% din capacitate, cu până la maximum 10 oameni înăuntru în același timp.

O decizie politică

Dieceza romano-catolică a declarat că restricțiile impuse de guvernator au fost exagerate și nu au ținut cont de măsurile pe care însăși biserica le-a luat pentru protecția credincioșilor, în timp ce organizațiile evreiești au acuzat autoritățile că au luat în vizor sinagogile și le-au impus restricții doar pentru că nu s-au conformat unor reguli anterioare pandemiei.

Hotărârea Curții Supreme este prima în care Amy Barret, numită de Donald Trump în locul liberalei Ruth Bader Ginsburg după moartea acesteia, a jucat un rol decisiv.

Ruth Bader Ginsburg era liderul aripii liberale a Curții Supreme. John Roberts, președintele Curții Supreme, teoretic conservator, era cel care asigura un oarecare echilibru, alăturându-se uneori blocului liberal. Prin numirea lui Barret, Trump a întărit majoritatea Curții la șase conservatori, față de numai trei liberali.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Și de această dată, Roberts s-a alăturat liberalilor și a avut o opinie divergentă, afirmând că, într-adevăr, restricțiile par dure, însă nu este cazul ca instanța să decidă cu privire la asta. El a mai spus că, oricum, restricțiile au fost deja ridicate și că o decizie a instanței vine prea târziu, iar dacă aceleași măsuri vor fi din nou impuse, reclamanții se pot adresa rapid instanței.

„Nu e sigur să mergi la biserică, dar e în regulă să mergi să cumperi o sticlă de vin”

Un alt judecător al Curții a afirmat că restricțiile au fost impuse diferit, iar bisericile au fost discriminate.

„După gândirea guvernatorului Cuomo, nu e sigur să mergi la biserică, dar este în regulă să mergi să cumperi o stică de vin sau o nouă bicicletă”, a spus acesta, potrivit CNN.

În schimb, cei trei liberali, împreună cu șeful Curții Supreme, conservatorul John Robert, s-au dat de partea autorităților și spun că măsurile au fost luate pentru a lupta cu răspândirea, uneori mortală, a virusului.

Libertatea religioasă este unul dintre cele mai de preț drepturi. Cu toate astea, Constituția nu interzice statelor să răspundă la crizele sanitare prin reguli care afectează instituțiile religioase la fel sau mai favorabil în comparație cu alte instituții, mai ales când aceste măsuri pot salva vieți.

Judecători ai Curții Supreme:

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Conflictul BOR – Guvern pe tema pelerinajelor

Decizia Curții Supreme este cel puțin neobișnuită, scrie presa din SUA, în condițiile în care, în vară, instanța a respins solicitările de ridicare a restricțiilor impuse bisericilor din Nevada și California. Pe-atunci însă, majoritatea a fost asigurată de Ruth Bader Ginsburg.

Situația din SUA amintește de conflictul deschis dintre Biserica Ortodoxă Română și autorități pe tema pelerinajelor religioase în actualul context epidemiologic.

Ultimul scandal este legat de pelerinajul la Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei, care a fost interzis anul acesta, din cauza pandemiei de COVID. ÎPS Teodosie a încercat să anuleze la tribunal decizia Consiliului Județean pentru Situații de Urgență Constanța.

După ce judecătorii i-au respins cererea, arhiepiscopul Tomisului le-a spus oamenilor la slujbă: „Vă aștept pe toți la Peștera Sfântului Andrei. Să vă faceți foaie prin care să arătați că vă închinați la cea dintâi biserică nefăcută de mână”.

Urmărește-ne pe Google News