Curtea Supremă a decis cum trebuie interpretate deciziile CCR privind prescripția. Nume grele și infractori de rând ar putea scăpa de acuzații

UPDATE ora 13:05:  Curtea Supremă a publicat soluția.

Decizia Înaltei Curți:

1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.

2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.

Cum interpretează juriștii

Juriștii consultați de Libertatea au precizat că motivarea este foarte importantă și va influența multe dosare aflate pe rol. Ba chiar și dosare deja judecate.

Conform acestora, Înalta Curte a stabilit că cel puțin din 2018 până în iunie 2022 nu a existat în Codul Penal posibilitatea întreruperii termenului de prescripție, ceea ce duce la închiderea multor dosare.

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Curtea Supremă a mai stabilit, potrivit interpretării date de juriști, și faptul că personalele condamnate vor putea invoca deciziile CRR referitoare la prescripții în contestațiile în anulare. Asta doar dacă în timpul procesului nu au făcut deja o cerere referitoare la prescripția faptelor.

Unii avocați așteaptă publicarea motivării ÎCCJ pentru a stabili calea de atac.

„ÎCCJ a decis azi că se aplica deciziile CCR. Trebuie să așteptăm motivarea, ca să vedem de când nu se întrerupe curgerea termenului de prescripție. Eu cred că din 2014”, a declarat, pentru Libertatea, avocatul Veronel Radulescu, cel care o apara pe Elena Udrea in dosarul „Gala Bute”.

Avocatul spune că în funcție de argumentele din motivarea deciziei ÎCCJ de azi, va decide dacă va merge pe o nouă cale de atac în dosarul „Gala Bute”.

Hotărârea prealabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar trebui să dezlege o problemă juridică sesizată de mai multe instanţe din ţară, care au cerut să se clarifice dacă, între 2018 şi 2022, a mai existat întreruperea cursului prescripției răspunderii penale şi dacă cele două decizii ale CCR pot fi aplicate retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.

Din 2014 şi până recent, Codul Penal prevedea că se întrerupe cursul termenului prescripției răspunderii penale, prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, indiferent dacă el a fost sau nu comunicat și celui acuzat. Prin Decizia 297 din 26 aprilie 2018, CCR a declarat neconstituțională această formulare, care era „lipsită de claritate, precizie și previzibilitate”.

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

Ulterior, nici Parlamentul, nici Guvernul nu au modificat alineatul din Codul Penal referitor la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. CCR a fost sesizată din nou, iar prin Decizia 358 din 26 mai 2022 a stabilit, încă o dată, că textul este neconstituţional. 

Ca urmare, pe 30 iunie anul acesta, Guvernul a dat o Ordonanţă de Urgenţă prin care a modificat Codul Penal.

În ultima motivare, CCR precizează că, de la decizia din 2018 şi până la momentul emiterii acestei OUG, „fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale”. 

Instanţele au sesizat Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ în dosare având ca obiect traficul de minori, furtul, evaziunea fiscală, luarea de mită sau abuzul în serviciu.

• Termenul de prescripţie este acel interval de timp, prevăzut de lege, după trecerea căruia cei vinovaţi nu mai pot fi traşi la răspundere pentru infracţiunile comise. Potrivit Codului Penal, sunt imprescriptibile infracţiunile de omor, de genocid, infracţiunile contra umanității și de război și, mai nou, sclavia, traficul de persoane, traficul de minori, proxenetismul, tortura, violul, agresiunea sexuală şi actul sexual cu un minor.

Recomandări

De ce se grăbește Putin să elibereze Kurskul? Principalele câștiguri ale Ucrainei în ofensiva din Rusia și efectele lor, explicate de un analist militar

Nume grele – pe lista de așteptare

Între dosarele celebre care ar putea fi influențate de decizia Curții Supreme se numără și cel privind finațarea campaniei lui Traian Băsescu din 2009, în care Elena Udrea și Ioana Băsescu, fiica fostului președinte, au fost condamnate, în primă instanță, la 8 ani, respectiv 5 ani de închisoare cu executare. 

În cazul în care ÎCCJ stabilește că în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022 nu ar fi existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, Elena Udrea și Ioana Băsescu scapă de răspunderea penală, susțin avocații acestora.

Regulă care va putea fi invocată în multe alte dosare aflate pe rol, dar și pentru condamnări deja pronunțate.

După decizia CCR, mai multe persoane aflate în detenție au cerut revizuirea deciziilor, iar în așteptarea pronunțării au solicitat eliberarea din închisoare, cum este cazul lui Bogdan Olteanu, conform G4Media.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro