ComenteazăAjunsi pe prima pagina a ziarelor europene mai ales prin faptele in afara legii ori prin povestile dramatice ale celor plecati sa munceasca in Occident, romanii au devenit si personaje de carti. In cel mai nou volum al unui scriitor spaniol foarte apreciat, Juan Manuel de Prada, ‘Viata invizibila, descoperim o retea de prostituate condusa de Vasile Morcea, traficant de carne vie provenind din fosta Securitate
Renumele creat romanilor in Occident, mai ales in tari precum Italia sau Spania, ajunge sa influenteze chiar si literatura acestor popoare.
In romanul ‘Viata invizibila, personajul central, Alejandro Losada, scriitor, se afla in cautarea femeii iubite, Elena Salvador, profesoara de muzica in Valencia, disparuta in circumstante misterioase. Dupa luni de cautari, el reuseste sa o gaseasca, prizoniera a unei retele de proxeneti condusa de temutul Vasile Morcea, al carui nume inspira teama celor care il cunosc, doar prin simpla lui rostire. ‘Morcea se calise in armata lui Ceausescu, prin aceasta coincidea cu prototipul traficantului de carne slav: indivizi cu experienta militara, aproape intotdeauna proveniti din corpurile speciale, dedicate reprimarii celei mai aspre, exterminarii disidentilor, curatarii etnice, soldati fara onoare si fara steag, adesea simpli mercenari instruiti in discipline salbatice, asasini platiti care administrau cu aceeasi stapanire de sine o moarte lenta sau una fulgeratoare, stabiliti intotdeauna in suburbiile legalitatii, il descrie Juan Manuel de Prada pe mafiotul roman.
Scriitorul explica, de asemenea, felul in care oameni ca Morcea isi racolau victimele, prostituatele. ‘Functionarea organizatiilor transhumante era foarte simpla: fartatii din ariergarda le imbrobodeau pe tinerele hamesite, oferindu-le un loc de munca bine platit ca ospatarite sau spalatorese de vase in orice tara din Europa. Autobuzele cu tinerele hamesite ajungeau in La Junquera ori in orice alt loc de trecere din nord, la miezul noptii, cand toropeala si lehamitea slabeau atentia garzilor; cu cativa kilometri mai inainte, soferul inmanase fiecareia sume apropiate de cinci sute de euro, pentru ca, daca va fi cazul, sa-si poata demonstra solvabilitatea la controalele politiei, alaturi de un document dovedind rezervarea unei camere intr-un hotel de patru stele din Madrid.
De Prada descrie si ‘trezirea la realitate a tinerelor prinse in mrejele traficantilor, in clipa cand, ajunse in Spania, erau mutate in dubele mafiotilor. ‘Aici curioasele si recalcitrantele isi luau prima palma; iar cele mai recalcitrante, ca masura exemplara, erau luate de par si tarate pe asfaltul ce le julea pielea, ca sa fie aruncate ca niste colete in furgoneta respectiva. (…) Daca vreuneia ii mai ardea cumva sa fuga sau sa denunte, era avertizata ca se va trece la represalii asupra familiei din Romania.
Autorul descrie si felul in care mafiotii, in mana carora cazuse si Elena – femeia pe care o cauta cu disperare si care era insarcinata cu rodul dragostei lor – le obligau pe fete sa prizeze cocaina si sa ia pastile de ecstasy, pentru a fi mereu in aparenta forma fizica, dar si pentru anihilarea relatiei cu realitatea pe care o traiau. Gravitand in jurul unui stabiliment numit Casa de Campo, femeile erau strict vegheate de cerberii sefului cel mare.
‘Parcate pe acostament sau ascunse in desis, erau masini ce se confundau in aparenta cu ale clientilor; dar in realitate erau birouri mobile sau posturi de santinela ale maharilor codosiei. De acolo, supravegheau miscarile fetelor, interesati strict de incasari; daca observau ca vreun client cerea servicii neincluse in tariful stabilit sau facea pe grozavul, interveneau imediat, administrand ciomageli care il lasau pe blatist fara chef de impreunare o buna bucata de vreme, macar pana i se sudau oasele.
„Avea o voce glaciala”
Descrierea sefului mafiot, Morcea, este, de asemenea, sugestiva: ‘Vasile Morcea avea o voce glaciala si amenintatoare, potrivita cu trasaturile lui slabite rau, ca de pustnic al viciului. Purta o mustata foarte aspra ce ii acoperea buzele aproape vinete, niste ochelari de soare scanteietori ii mascau privirea, dar nu izbuteau sa-i domoleasca pe de-a-ntregul iradierea perversitatii de nepatruns. Chiar daca odiseea eroului principal, Alejandro, se va incheia cu bine, personajul Morcea devine, odata cu cartea scriitorului spaniol, un simbol al mafiotului fara scrupule.
A fost tradus in peste 20 de limbi
Juan Manuel de Prada s-a nascut in 1970, debutand pe scena literara in 1995, cu volumul ‘Pasarici. Primul sau roman, ‘Mastile eroului'(1996), este urmat de ‘Colturile aerului (2000) si ‘Sfasiati si excentrici (2001), apoi de ‘Viata invizibila. Cartile lui de Prada, considerat de criticii publicatiei americane The New Yorker
drept unul dintre cei mai promitatori sase scriitori din Europa, au fost traduse in peste douazeci de limbi.