Nou cutremur în Oltenia, mai puternic decât cel de luni. A avut magnitudinea de 5,7 și a fost urmat de peste 20 de replici

UPDATE ora 22:48: Numărul replicilor care au urmat după cutremurul de 5,7 grade înregistrat marți în Gorj a ajuns la 21. 20 dintre ele au fost în Gorj, iar una a fost în Dolj. Ultima replică a fost la ora 22.40 și a avut magnitudinea 3,1.

UPDATE ora 20:50: Cutremurul a fost urmat de 15 replici. Ultimul a avut loc la 20:42, cu magnitudinea 2,7, potrivit datelor INFP.

UPDATE ora 18:50: Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 care s-a produs azi, 14 februarie, în Gorj, a fost urmat de 7 replici, potrivit informaţiilor publicate de INFP.

Ultima replică s-a produs la ora 18:23, cu magnitudinea 2,4.

UPDATE ora 18:45: Două persoane din municipiul Târgu Jiu au fost rănite uşor în urma cutremurului, ele neavând nevoie de internare, a anunţat purtătorul de cuvânt al SJU Târgu Jiu, Mihaela Ţicleanu, citată de Agerpres.

Potrivit acesteia, un bărbat de 43 de ani s-a prezentat la UPU cu un traumatism cranian minor după ce a fost rănit de o bucată din tencuială căzută.

A două persoană rănită ușor este o femeie de 32 de ani, care a alunecat acasă în timpul cutremurului.

UPDATE ora 17:50: Raed Arafat, șeful DSU, a declarat că seismul a fost urmat de 5 replici produse în aceeaşi zonă, cu efecte diferite în diferite judeţe.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Arafat: „Nu avem victime”

„Cel mai important lucru: până acum nu avem victime şi nu avem efecte grave. Avem cinci persoane cu atacuri de panică și două persoane cu leziuni minore”, a explicat Raed Arafat, într-o conferință de presă.

Acesta a mai spus că s-au înregistrat efecte în 6 localități din Gorj, Dolj și Mehedinți, fiind peste 50 de apeluri la 112 privind fisuri sau elemente de construcție care au căzut.

Arafat: „Panica poate să fie ucigătoare”

Oficialul a atras atenția și asupra felului în care ar trebui să reacționeze oamenii în caz de cutremur.

„E normal să apară un moment de panică după al doilea cutremur. Panica este cauzată fie că oamenii simt cutremurul în zona unde nu sunt obișnuiți, dar ele pot duce la greșeli de comportant dacă oamenii nu înțeleg cum să reacționeze. Panica poate să fie ucigătoare”, a spus Arafat.

UPDATE ora 17:35: Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a susținut o declarație de presă, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, în urma cutremurului, alături de Constantin Ionescu, director general a INFP.

Directorul INFP: „Este o surpriză că s-a activat această zonă”

Referitor la cele două cutremure din zona Olteniei, Constantin Ionescu a explicat:

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

„E o zonă în care nu s-au produs cutremure, decât foarte rar, iar dacă s-au produs erau de magnitudini mici, de 2 – 3 grade. Peste noi este o surprinză că zona respectivă s-a activat. În 1943 s-a mai produs în zonă un cutremur de 5”, a spus Ionescu.

Ionescu a precizat că în cazul cutremurelor de ieri și de azi din Oltenia, vorbim de „un tandem de cutremure, cel de marți nu a fost o replică a celui de luni”.

UPDATE ora 17:30: Mircea Radulian, cercetător științific la INFP, a declarat marți, referitor la cutremurele înregistrate în ultimele două zile în zona Olteniei, cu magnitudini de 5,2 și 5,7, că sunt cele mai mari produse vreodată în această zonă.

„Este o activitate foarte neobișnuită pentru zona asta. Avem de-a face cu două cutremure mai mari și sunt cele mai mari cutremure înregistrate aici vreodată. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o intensificare semnificativă a activității din această zonă, neașteptată pentru noi, fiindcă nu avem în trecut ceva asemănător”, a explicat Radulian, la Digi24.

UPDATE ora 17:00: IGSU a transmis, într-un comunicat, că nu există situaţii de pericol pentru populaţie, iar până la acest moment nu sunt persoane care să fi suferit vătămări.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

UPDATE ora 16:57: Aproximativ 20 de apeluri au fost înregistrate, marţi după-amiază, la dispeceratul ISU Gorj, unde apelanții au sesizat diverse pagube (fisuri, căderi țigla de pe acoperiș).

„Din fericire, până în acest moment nu au fost înregistrate victime”, a transmis ISU Gorj.

Imagini cu pagubele produse de cutremur

UPDATE ora 16:25 În presa locală din Gorj, au apărut fotografii cu pabugele produse de cutremur. În imagini, se vede cum mai multe cărămizi, tencuiala și alte elemente au căzut de pe clădiri.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

UPDATE ora 16:20: Momentul în care a avut loc cutremurul a fost surprins într-o înregistrare video din interiorul unei frizerii, în Târgu Jiu. În imagini, se poate observa intensitatea cutremurului și cum oamenii evacuează imediat încăperea.

UPDATE ora 16:10: Guvernul a anunțat că premierul Nicolae Ciucă a avut o discuție telefonică cu șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, în legătură cu cutremurul produs în regiunea Olteniei, potrivit News.ro.

De asemenea, în urma unor consultări cu ministrul de Interne Lucian Bode, a fost activată o grupă operativă pentru monitorizarea sistemului de intervenţie în situaţie de urgenţă la MAI.

UPDATE ora 16:04: Cutremurul a fost resimțit și în Cluj. Potrivit ISU Cluj, trei persoane au sunat la 112, în urma seismului.

„În dispeceratul integrat ISU-SAJ s-au înregistrat trei apeluri care au semnalat cutremurul. Nu sunt anunţate pagube sau alte probleme, însă o autospecială va efectua o misiune de recunoaştere pe strada Almaşului din Cluj-Napoca şi în comuna Floreşti”, a transmis ISU Cluj.

UPDATE ora 15:55: Pagubele produse de cutremur în Târgu Jiu au fost surprinse în mai multe imagini publicate de presa locală. Cărămizi, țigle și tencuială s-au desprins de pe clădirea primăriei și au căzut pe stradă, în urma seismului.

UPDATE 15.40: Primarul orașului Târgu Jiu a declarat, în direct, la Digi24, că seismul a provocat mai multe pagube.

„Mai multe coșuri au căzut de pe clădirea primăriei peste mașinile din curte și facem o evaluare. Am evacuat personalul, dar intensitatea cutremurului a fost foarte mare și durata lui față de cel de ieri”, a spus acesta. Edilul a adăugat că va fi convocat consiliul local pentru situații de urgență.

UPDATE 15.34: Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 a fost urmat de două replici, de 3,4 și 3,5, potrivit INFP.

***

Seismul a avut o magnitudine de 5,7, fiind produs la ora 15.16. Totodată, potrivit INFP, cutremurul a avut loc la adâncimea de 40 de kilometri.

Seismul a avut loc tot în Gorj, în apropiere de zona în care s-a produs și cutremurul din 13 februarie, care a avut o magnitudine de 5,2 și a fost resimțit în mai multe orașe din Oltenia.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 108km NV de Craiova, 109km SV de Sibiu, 144km V de Pitesti, 160km SE de Timisoara, 179km SE de Arad, 183km S de Cluj-Napoca, 204km V de Brasov, 210km E de Belgrade, 214km E de Zemun, 224km NE de Nis”, a transmis Institutulul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

După seismul din 13 februarie, Mihai Diaconescu, seismolog la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), a declarat la Antena 3 că acela a fost cel mai puternic cutremur din zonă.

Cel mai puternic cutremur în România s-a produs pe 4 martie 1977

Cel mai cunoscut și unul dintre cele mai puternice cutremure din istoria României s-a produs la data de 4 martie 1977, în zona Vrancea la o adâncime de 94 km, a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și a durat 55 de secunde. Au murit atunci 1.671 de oameni, dintre care 1.424 doar în București, iar alte 11.300 de persoane au fost rănite și peste 33.000 de locuințe distruse.

Ce trebuie să faci în caz de cutremur. Recomandări ISU

Autoritățile recomandă o serie de măsuri care sunt valabile după terminarea unui cutremur de pământ și pe care trebuie să le aplicați fără ezitare. Potrivit ISU, oamenii trebuie să-și păstreze calmul și să țină cont de aceste recomandări în caz de cutremur:

• Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism, dacă e cazul. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă.
• Ajutaţi, dacă e cazul, pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze.
• Nu mişcaţi răniţii grav – dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze – până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
• Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.
• Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
• Dacă s-a declanşat un incendiu, căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
• Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
• Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.
• Fiți pregătiți pentru potențiale replici seismice.
• Dacă la ieşire uşile sunt blocate trebuie să se acţioneze fără panică pentru deblocarea acestora. Dacă uşile nu pot fi deblocate se recomandă spargerea geamului, curăţarea ramei şi a zonei de cioburi utilizând un un obiect dur şi evacuarea prin golul astfel creat.
• Ascultați doar informațiile și recomandările transmise oficial, recepționate direct de către dumneavoastră.
• Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, căramizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro